Guvernul ungar va creşte taxa pe tranzacţiile financiare, redevenţa minieră şi o taxă specială pentru companiile de telecomunicaţii, măsuri prin care vizează evitarea redeschiderii procedurii UE de deficit excesiv împotriva ţării, a anunţat guvernul de la Budapesta, citat de cotidianul Portfolio. Comisia Europeană a recomandat la sfârşitul lunii mai încetarea procedurii de deficit excesiv împotriva mi multor state, între care şi Ungaria, iar decizia finală, considerată formală, va fi luată săptămâna aceasta de miniştrii de finanţe din UE. Taxa pe tranzacţiile financiare cu numerar, precum retragerile de bani, va fi dublată, la 0,6%, în timp ce pentru transferurile între conturile bancare va urca de la 0,2% la 0,3%, a anunţat luni ministrul economiei Mihaly Varga. Redevenţa minieră va creşte de la 12% la 16%, iar contribuţia la asigurările de sănătate, de 6%, se va aplica şi veniturilor din dobânzi şi câştigurilor de capital. Taxa telecom va creşte la 3 forinţi (1 eurocent) pe minut şi SMS/MMS, iar plafonul acesteia pentru numerele deţinute de companii va fi de 5.000 de forinţi (17,2 euro).
Banca centrală a Ungariei este îngrijorată că o retragere prea rapidă a măsurilor de stimulare economică de către Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite poate provoca o creştere bruscă a costurilor de împrumut ale guvernului, deprecierea forintului şi oprirea perioadei de reducere a dobânzilor. O măsură bruscă a Fed şi a altor bănci centrale „ar fi periculoasă pentru pieţe“, a declarat Gyula Pleschinger, membru în consiliul de politică monetară al Băncii Naţionale a Ungariei, într-un interviu acordat Wall Street Journal. El a arătat că marile bănci centrale ar trebui „să acţioneze coordonat şi să retragă lichidităţile treptat“. Ungaria, salvată de UE şi FMI în timpul crizei financiare din 2008, a fost un beneficiar major al politicii Fed şi mai recent al politicii băncii centrale din Japonia, de suplimentare a lichidităţilor. Nivelul redus al dobânzilor în cele mai mari economii ale lumii şi creşterea lichidităţilor la nivel mondial au dus la un flux considerabil de fonduri către obligaţiunile guvernamentale şi alte active din Ungaria, care oferă randamente mai atractive, permiţând statului ungar să se finanţeze de pe pieţele de capital.
Primarul oraşului Varşovia, capitala Poloniei, ar putea fi forţat să renunţe la funcţie din cauza unei petiţii publice care a strâns suficiente voturi pentru a permite organizarea unui referendum în acest sens, scrie Warsaw Business Journal. Retragerea primarului Hanna Gronkiewicz-Waltz ar reprezenta cea mai impresionantă turnură de situaţie din acest an de pe scena politică poloneză. Primarul este şi vicepreşedintele partidului de guvernământ Platforma Civică. Criticii primarului au reuşit să strângă cele 134.000 de semnături (10% din alegătorii din Varşovia) necesare pentru forţarea unui referendum privind demiterea acestuia. Liderul petiţionarior s-a declarat surprins de rezultatul eforturilor. Dacă semnăturile se dovedesc a fi reale, iar criticii îşi menţin petiţia, referendumul va fi organizat cel mai târziu la începutul lunii octombrie.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
