ZF 24

Tabloul macro al economiei în 2013: cum au mers industria, agricultura, investiţiile străine, fondurile europene, piaţa muncii, datoria publică, deficitul bugetar, consumul, exporturile, importurile şi inflaţia anul trecut

16.02.2014, 21:17 3891

Rambursări record de aproape 3 miliarde de euro de la UE în 2013

În 2013, economia a primit 2,8 miliarde de euro din finanţările nerambursabile primite de la Comisia Europeană, acestea fiind decontările făcute pentru beneficiarii care au accesat fonduri structurale.

Deşi absorbţia de bani „gratis“ de la UE a fost la jumătate din ţinta asumată la începutul anului de către ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, banii au reuşit să ţină cursul în frâu şi să mai plătească din datoria externă a ţării.

Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, şi-a propus ca în acest an să atragă 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale, aceeaşi sumă fiind absorbită şi în 2013.Pentru anul acesta, oficialii sunt mai rezervaţi în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni, având în vedere că ministrul Teodorovici şi-a asumat o ţintă pe 2014 de 2,8 mld. euro absorbţie (adică exact cât a fost şi în 2013). Însă analiştii sunt mai optimişti din acest punct de vedere, luând în considerare faptul că, în ritmul actual de absorbţie (valoarea decontărilor noi făcute de CE s-a dublat de la an la an), economia ar putea primi măcar 5 miliarde de euro din fondurile structurale.

În perioada 2007- 2013, cel mai „performant“ program de absorbţie a fondurilor structurale a fost Programul Operaţional Regional (cunoscut sub denumirea de „Regio“), care a avut o rată de absorbţie de peste 40% până în prezent, beneficiarii primind rambursări totale de peste 1,6 miliarde de euro.

Programul, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, are ca beneficiari principali primăriile şi consiliile judeţene, care primesc bani pentru proiecte de reabilitare a infrastructurii sau a şcolilor.

Deşi 2013 a fost un an bun pentru finanţarea economiei din fondurile europene, în condiţiile în care alte surse ieftine de finanţare nu mai există, 2014 a început cu stângul: în luna ianuarie, la fel ca în fiecare an, absorbţia de fonduri UE a bătut pasul pe loc, fiind la acelaşi nivel din decembrie 2013.

Pe de altă parte, 2014 este un an „privilegiat“ în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, pentru că ar trebui să intre bani în ţară atât din exerciţiul 2007 - 2013, cât şi din 2014 - 2020.

Dacă în 2007 - 2013 România a primit de la UE fonduri structurale în valoare de aproape 20 de miliarde de euro (din care a luat doar 5 miliarde până în prezent), pentru perioada 2014 - 2020 România a primit o alocare financiară de peste 22 de miliarde de euro din fondurile structurale. Adelina Mihai

 

Inflaţia a coborât În 2013 la 1,55%, cel mai redus nivel din 1990 încoace

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la sfârşitul anului 2013 la 1,55%, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, evoluţia fiind influenţată de producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie. România a avut pentru prima dată o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi inflaţie galopantă din perioada 1990-2000. Inflaţia s-a încadrat la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.

A fost pentru a treia oară când banca centrală a reuşit să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. BNR a mai atins ţinta de inflaţie în anii 2006 şi 2011. Creşterea anuală a preţurilor mărfurilor nealimentare a fost de 3,6%, iar cea a serviciilor de 3,4%, în timp ce preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8%. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, sub 2%, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%. Scăderea inflaţiei a fost influenţată în special de anul agricol bun şi reducerea TVA la produsele de panificaţie începând cu luna septembrie, de la 24% la 9%. În cazul pâinii, transmisia a fost semnificativă, de circa 95%.

În septembrie, dinamica anuală a inflaţiei a decelerat semnificativ la 1,88%, faţă de nivelul de 3,67% din august. În noiembrie, preţurile de consum au stagnat faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel că rata anuală a inflaţiei s-a plasat la 1,83%. În decembrie 2013 rata inflaţiei a fost de 0,3% comparativ cu noiembrie, astfel că faţă de decembrie 2012 preţurile de consum au înregistrat o creştere de 1,55%.

Trendul descendent al inflaţiei a încurajat relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie. BNR a tăiat dobânda-cheie în a doua jumătate a anului trecut cu 1,25 puncte procentuale, ducând-o la minimul istoric de 4%, în speranţa că şi băncile comerciale vor reduce dobânzile la creditele în lei pentru a face costul împrumuturilor în moneda naţională comparabil cu cel al creditului în euro. Claudia Medrega

 

Semne bune pentru producţia industrială anul trecut: plus 7,1% comparativ cu 2012

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, şi-a revenit anul trecut, după ce a înregistrat un avans de 7,8% ca serie brută şi de 7,1% ca serie ajustată în 2013 comparativ cu anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În 2012, indicele producţiei industriale a crescut doar cu 0,3% ca serie ajustată.

Evoluţia de anul trecut a fost susţinută de industria prelucrătoare, care a urcat cu 9,2% ca serie brută, şi industria extractivă (2,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,4%, potrivit aceleiaşi surse.

Şi pe marile grupe industriale s-a înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 10,4%, industria bunurilor de capital (plus 11,5%), industria bunurilor intermediare (plus 8,7%) şi industria bunurilor de uz curent (plus 5,9%). Pe de altă parte, industria energetică a scăzut cu 1,4%.

În luna septembrie a anului trecut, România a înregistrat a doua mare creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană (UE), atât faţă de aceeaşi lună a anului anterior, cât şi comparativ cu august, în timp ce Irlanda a consemnat cel mai puternic avans al producţiei industriale, conform unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE. Producţia industrială a crescut în luna septembrie a anului trecut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 în 16 ţări din UE şi a scăzut în nouă, în timp ce trei ţări nu au furnizat date, se arăta în raport. Cele mai puternice creşteri au fost înregistrate în Irlanda (11,7%), România (8,9%), Slovacia (7,5%) şi Polonia (5,6%), în timp ce cele mai mari scăderi le-au avut Luxemburg (4%), Croaţia (3,9%) şi Italia (3%). La nivelul zonei euro, producţia industrială a consemnat un avans de 1,1% în aceeaşi perioadă, în timp ce la nivelul UE creşterea a fost de 1,2%. Mădălina Panaete

 

Reparaţiile şi întreţinerea au înlocuit construcţiile noi anul trecut

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că volumul construcţiilor noi a scăzut cu 1,6% anul trecut, comparativ cu anul anterior, după ce crescuse uşor în 2012 faţă de 2011. În schimb, lucrările de reparaţii curente şi reparaţii capitale au crescut puternic, compensând statistic scăderea construcţiilor.

„În anul 2013, comparativ cu anul 2012, volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1,6%, scădere provenită de la lucrările de construcţii noi (-10,5%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 30%, respectiv cu 12%“, se precizează într-un comunicat de presă al INS.

În ultima lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcţie a crescut în serie ajustată cu 1,1% comparativ cu luna anterioară, în timp ce faţă de decembrie 2012 cu 0,7%.

Potrivit datelor INS, volumul lucrărilor de construcţii a crescut în decembrie 2013 comparativ cu decembrie 2012 la construcţiile inginereşti şi la clădirile rezidenţiale cu 13,3%, respectiv cu 3%. Clădirile nerezidenţiale au scăzut, în acelaşi interval, 33,2%.

La nivelul întregului an 2013, comparativ cu 2012, „pe obiecte de construcţii s-au înregistrat scăderi la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 5%, respectiv cu 1,9%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 2,6%“, se mai precizează în comunicatul INS. Andrei Cîrchelan

 

Ţinta de 2,5% deficit bugetar a fost atinsă. Datoria publică a crescut

România a reuşit până la finalul anului trecut să atingă ţinta de 2,5% deficit bugetar stabilită împreună cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, însă ca valoare deficitul bugetar a crescut anul trecut, comparativ cu 2012, de la 14,8 mld. lei la 15,8 mld. lei.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 200 mld. lei anul trecut, comparativ cu 193 mld. lei în anul anterior.

Astfel, veniturile obţinute de guvern au reprezentat 32% din Produsul Intern Brut (PIB), în contextul în care guvernul estima iniţial că va strânge la buget 33,6% din PIB. Ponderile veniturilor şi cheltuielilor în PIB s-au redus, fiecare, cu câte 0,9 puncte procentuale.

Totodată, datoria publică a atins la sfârşitul lunii noiembrie de anul trecut nivelul de 238,5 mld. lei, echivalentul unei ponderi de 38,1% din PIB. Spre comparaţie, la sfârşitul anului 2012 datoria publică era de 223 mld. lei, reprezentând 38% din PIB.

Datoria publică a înregsitrat o creşteră continuă începând cu anul 2006, când se situa la nivelul de 42,6 mld. lei, reprezentând o pondere de 12,4% din PIB. Andrei Cîrchelan

 

Luna „cadourilor“ a readus consumul pe plus în 2013

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul  - principalul indicator pentru consum - a avut anul trecut un avans de doar 0,5% (în serie brută) şi 0,4% ca serie ajustată faţă de anul precedent, după ce în luna decembrie a înregistrat o creştere de 6,7%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, luna decembrie a readus consumul pe creştere, după ce în primele 11 luni acesta a avut un declin de 0,1%, potrivit aceleiaşi surse.

 

Vânzările din luna decembrie au readus consumul pe creştere, după ce în primele 11 luni ale anului trecut acesta înregistra un declin de 0,1%. Foto Silviu Matei

 

Creşterea anunţată de INS în decembrie (de plus 6,7% în serie brută şi plus 4,8% în serie ajustată în funcţie de zilele lucrătoare) poate fi considerată surprinzătoare, în condiţiile în care marii jucători din comerţul alimentar spuneau că în această lună vânzările au fost asemănătoare cu cele înregistrate în luna decembrie a anului precedent. Luna decembrie 2012 a fost mult mai slabă faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul înregistrând atunci o scădere de 4,3% ca serie brută şi 2,3% ca serie ajustată.

Vânzările de produse nealimentare au crescut în decembrie cu 11,4%, în timp ce în cazul bunurilor alimentare avansul a fost de 3,6%. Bunurile nealimentare au fost cele care au susţinut consumul pe durata întregului an, nu doar în luna decembrie. Calculele ZF pe baza datelor INS arată că românii au cheltuit în 2013 circa 120 de miliarde de lei (27 mld. euro) pe mâncare, haine, electrocasnice, mobilă şi carburanţi, cu 0,5% mai mult faţă de anul precedent. Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi pe produse nealimentare - mobilă, electro-IT, haine, cosmetice, produse farmaceutice - (38,1%), iar creşterea apetitului pentru consum a fost simţită de retailerii de electrocasnice, modă şi mobilă în special la finalul anului.

De altfel, datele Institutului Naţional de Statistică arată că ultimele luni din 2013 au fost cele care au readus cifra de afaceri din consumul cu amănuntul (cu excepţia vânzărilor de autovehicule şi motociclete) pe plus, după o vară slabă cu scăderi de aproape 5%. Pentru alimente românii au plătit anul trecut în total circa 9,6 miliarde de euro.

În 2012 consumul a înregistrat o creştere de 3,3%. Mădălina Panaete

 

Investiţiile străine în 2013, de 3,5 ori mai mici decât în 2008

Investiţiile străine directe, unul dintre principalii indicatori de creştere economică în perioada de boom, au ajuns la finalul anului trecut la valoarea de 2,7 miliarde de euro, în creştere cu aproape 27% faţă de 2012. Astfel, valoarea investiţiilor străine a atins în 2013 maximul ultimilor patru ani (2012 fiind primul an de creştere a acestui indicator de la începutul crizei), potrivit datelor de la Banca Naţională.

O investiţie nouă a fost anunţată anul trecut de Star Transmission, divizia grupului Daimler, care mai deţine şi marca Mercedes-Benz şi care va produce în uzina din Sebeş, judeţul Alba, cele mai avansate cutii de viteze ce vor echipa limuzinele de lux ale brandului, precum E-Klasse sau S-Klasse. În aprilie anul trecut Daimler a anunţat că va investi

300 milioane de euro în România, proiect care creează peste 500 de locuri de muncă în Sebeş, oraşul din judeţul Alba în care şomajul este de sub 3%, iar investiţiile companiilor locale şi multinaţionale ajung la un miliard de euro.

Oamenii de afaceri, analiştii, dar şi expaţii care au venit în România spun că guvernul ar trebui să aloce un buget semnificativ construirii unei strategii de branding de ţară canalizate pe partea de business, pentru că foarte multe oportunităţi de investiţii sunt ratate. Totuşi, România are şi o agenţie responsabilă de investiţiile străine, denumită Centrul de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor Străine, la conducerea căreia s-au perindat mai mulţi şefi numiţi politic. Eficienţa acestei instituţii însă nu s-a reflectat în cifrele privind investiţiile străine din ultimii ani. De altfel, acest centru (fost ARIS, Agenţia Română pentru Investiţii Străine, care a funcţionat din 2002 până în 2009), nu mai are în prezent nici  măcar un site web. Site-ul traderom.ro a funcţionat în cadrul acestei instituţii până anul trecut.

Deşi nivelul investiţiilor străine a crescut anul trecut, România mai are de recuperat încrederea investitorilor până va ajunge la un nivel al investiţiilor străine precum cel înregistrat în 2008, de aproape 9,5 miliarde de euro. Adelina Mihai

 

Vremea bună a adus 7,9 miliarde de euro în PIB

Agricultura a fost anul trecut o adevărată vedetă a economiei ca urmare a vremii bune,  ceea ce a adus afaceri totale de 18,5 miliarde de euro, rezultat de maxim istoric şi apropiat faţă de vârfurile din 2011 şi 2008.

Valoarea adăugată brută, adică plusul de valoare pe care fermierii l-au adus în economie, s-a ridicat la 7,9 miliarde de euro, fiind al treilea rezultat ca valoare din ultimii şapte ani. Agricultura a acoperit astfel aproximativ 7% din Produsul Intern Brut. Plusul din agricultură a fost susţinut anul trecut de piaţa cerealelor, a plantelor furajere, dar şi de zootehnie. Împreună, aceste trei segmente din agricultură înseamnă 11,2 miliarde de euro, adică aproape două treimi din totalul încasărilor din agricultură.

În piaţa cerealelor, creşterile au fost generate de majorările de productivitate în condiţiile în care pârghia preţurilor a avut un impact minim având în vedere că rezultatele bune din marile centre de producţie din economia mondială au trimis cotaţiile pe o pantă descedentă în a doua jumătate a anului.

România a strâns oficial 20,1 milioane de tone de cereale şi alte 2,4 milioane de tone de seminţe oleaginoase din recoltele de floarea-soarelui şi rapiţă. Suprafeţele mari însămânţate şi vara ploiasă au permis producţiei locale să ocupe al doilea loc în UE pentru producţia de porumb şi primul loc la floarea-soarelui. Recolta de grâu a plasat România pe a cincea poziţie a podiumului UE.

Agricultura rămâne însă o piaţă volatilă şi dependentă aproape în totalitate de condiţiile meteo având în vedere că suprafeţele de teren irigate acoperă numai câteva procente din suprafaţa arabilă de 8,8 milioane de hectare. Niciun guvern din ultimii 20 de ani nu a reuşit să pună în mişcare un proiect de infrastructură viabil astfel încât zonele agricole cheie să fie protejate cu ajutorul unei infrastructuri de irigaţii. Actuala administraţie a reluat ideea investiţiei de câteva miliarde de euro în canalul Siret - Bărăgan, însă până acum autorităţile nu au prezentat oficial niciun buget concret, calendar de desfăşurare a lucrărilor sau numele unui investitor interesat.

Totuşi, agricultura are în continuare un mare potenţial de creştere, având în vedere că persoanele fizice din agricultură cu suprafeţe de până la 10 hectare exploatează 2,6 milioane de hectare de teren agricol, 19,5% din total.

Întreaga piaţă comercială a producţiei agricole este împărţită între fermierii persoane fizice cu un total de 4,4 milioane de hectare şi companii cu alte 5,4 milioane de hectare, potrivit datelor Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).

Anul trecut, România s-a clasat pe locul opt în Uniunea Europeană în funcţie de valoarea producţiei agricole, în spatele Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii, Olandei şi Poloniei. Gabriel Razi

 

2013, anul record pentru importuri şi exporturi

Exporturi de 49,6 mld. euro (+10% faţă de 2012) şi importuri de 55,2 miliarde de euro (+6% faţă de 2012) – acestea sunt valorile-record înregistrate anul trecut de doi dintre cei mai importanţi indicatori pentru economie.

Deşi exporturile au susţinut creşterea economică şi rămân unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, oamenii de afaceri susţin că, atâta vreme cât România importă pentru a exporta, nu va creşte standardul de viaţă al populaţiei. Chiar Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), vorbea recent despre o economie a „buncărelor“, în care se importă bunuri care sunt prelucrate şi apoi exportate.

Declaraţia sa a venit în contextul în care o analiză ZF pe baza datelor de la Statistică arată că 61 de companii din România se află atât în topul celor mai mari 100 de exportatori, cât şi în cel al importatorilor (în 2013). Principala explicaţie pentru care mai bine de jumătate dintre cei mai mari 100 de exportatori se află şi în topul celor mai mari 100 de importatori se regăseşte în faptul că România nu are materiile prime necesare şi materialele semimanufacturate necesare industriei auto. Astfel, Dacia importă tabla şi din alte state, nu de la ArcelorMittal Galaţi, iar o mare parte din producătorii de componente auto care colaborează cu Dacia sau Ford mai produc piese şi pentru alte companii, de aceea exportă, spun cercetătorii în economie.

Situaţia poate fi extrapolată la nivelul întregii economii, luând în considerare faptul că top 100 exportatori generează 51,6% din totalul exporturilor din economie, iar top 100 importatori reprezintă o pondere de 38,6% din totalul importurilor din economie.

Automobile Dacia este cel mai mare exportator din economie, iar Rompetrol Rafinare este cel mai mare importator în 2013. România a trecut printr-o schimbare majoră în materie de structură a exporturilor, astfel că, dacă în perioada 2003 – 2004 eram „croitorii“ Europei în materie de export, industria mijloacelor de transport rutier a  devenit specializarea principală la export în 2013. Totuşi, doar trei companii antreprenoriale (InterAgro – Ioan Niculae, Aramis Invest – Vladimir Iacob şi Marius Selescu şi Gersim Impex – Dan Ştefănescu) se află în top 100 exportatori în 2013, astfel că România este dependentă de exporturile făcute de companiile străine mari. Riscul, spun cercetătorii, s-ar putea diminua dacă IMM-urile româneşti ar începe să producă pentru export. Adelina Mihai

 

Piaţa muncii în 2013: câte 50.000 de angajaţi, dar şi 50.000 de şomeri în plus şi creşteri salariale de 4% generate de reîntregirea salariilor bugetare

Piaţa muncii a înregistrat o uşoară revenire în 2013, cu toate că unii indicatori arătau mai bine în 2012. Numărul de salariaţi din economie a crescut cu circa 49.000 de persoane, dar şi numărul de şomeri a crescut cu 49.000 de persoane, iar salariile au fost mai mari cu 3,7% faţă de anul anterior. Numărul de salariaţi a ajuns în luna noiembrie a anului trecut la 4,36 milioane de persoane, în creştere cu 49.000 de persoane de la începutul anului.

Ritmul de creştere a noilor locuri de muncă a fost de aproape trei ori mai scăzut în 2013 faţă de 2012 (când au fost create 139.000 de noi locuri de muncă), potrivit datelor INS. Cele mai multe angajări au fost făcute în companiile care se ocupă cu activităţi de suport (firmele de outsourcing, în special), în agricultură sau în hoteluri. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat încă 380.000 de locuri de muncă pierdute în criză.

Paradoxul pieţei muncii este foarte bine reflectat în indicatorii de anul trecut: deşi s-au făcut 49.000 de noi angajări, s-au făcut şi concedieri, numărul de şomeri crescând tot cu 49.000 de persoane.

La finele anului trecut, rata şomajului calculată de INS după standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM) a ajuns la 7,1% (şi un număr de 719.000 de şomeri), faţă de nivelul de 6,7% în 2012 (când erau peste 670.000 de şomeri). Obiectivul actualei guvernări este de a reduce rata şomajului BIM la 6,5% în 2015 şi de a creşte numărul de salariaţi cu 100.000 de persoane în 2014 şi în 2015.

În ceea ce priveşte indicatorul privind creşterile salariale din 2013, de 3,7% (peste nivelul inflaţiei de 1,5%), există două explicaţii: reîntregirea salariilor bugetarilor (care reprezintă un sfert din numărul total de salariaţi, adică 1,2 milioane de persoane) prin acordarea unei creşteri salariale de 15% de la începutul anului şi creşterea salariului minim pe economie de la 700 la 800 de lei brut/lună în 2013 (în două etape, măsură care a influenţat salariile a peste un milion de salariaţi).

Guvernul are ca ţintă creşterea salariului mediu cu cel puţin 5% în 2014 şi în 2015 şi o creştere cu 12,4% a salariului minim (care ar urma să ajungă la 200 de euro pe lună în 2014). În prezent, salariul minim este de 850 de lei brut (190 de euro brut/lună). Adelina Mihai

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.02.2014

AFACERI DE LA ZERO