Comisia Tehnică din cadrul Departamentului pentru Sănătate a Comisiei Europene (SCOFCAH) a votat astăzi aprobarea listei de aditivi ce pot fi folosiţi pentru produsele alimentare tradiţionale după ce în urmă cu mai puţin de o lună fusese luată decizia de a amână acest vot pentru luna iunie.
În urma şedinţei de astăzi pe lista de aditivi a fost inclus şi bircarbonatul de sodiu (E500) ceea ce înseamnă că reţeta tradiţională a micilor româneşti este considerată ca fiind legală de Departamentul pentru Sănătate al Comisiei Europene. Votul pozitiv a însemnat obţinerea unei majorităţi calificate de 72% în cadrul comisiei formate din experţi ai celor 28 de state din UE. România a fost reprezentată în acest for de Corina Zugravu de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Unda verde primită de micii româneşti în cadrul acestei comisii reprezintă un pas esenţial iar acum reţeta tradiţională românească mai are de parcurs un singur pas: cel al votului final din Parlamentul European.
“Comisia a introdus acest vot în şedinţa de astăzi chiar dacă la întâlnirea anterioară fusese luată decizia de devansare a votului pe acest subiect. Este o victorie atât a mediului asociativ românesc cât şi a autorităţilor şi un exemplu de conlucrare între cele două părţi”, a declarat pentru ZF Ştefan Pădure, directorul general al Asociaţiei Române a Cărnii, principala organizaţie a procesatorilor de carne din economia locală.
Întreaga criză a micilor a început în urmă cu trei ani, atunci când producătorii şi asociaţiile din industria cărnii au descoperit că un regulament european ce stabileşte folosirea aditivilor în industria alimentară nu include bicarbonatul de sodiu.
Acest aditiv este esenţial în industria locală a cărnii pentru prepararea reţetei micilor, iar în lipsa sa, compoziţia produsului ar trebui să fie schimbată radical.
Fără bircarbonatul de sodiu, actuala reţetă a micilor nu mai poate fi realizată de procesatorii industriali.
După ce întreg scandalul potenţialei interziceri a micilor a intrat în lumina reflectoarelor în primăvara anului trecut, procesatorii români au făcut demersuri la Bruxelles şi au inclus micii într-o listă a produselor tradiţionale, argumentând că în spatele produsului este o întreagă poveste cu o primă atestare documentară în urmă cu 93 de ani.
Pe această listă a produselor tradiţionale se mai găseşte şi burgerul sau cârnatul spaniol chorizo.
Micii sunt în România o piaţă unde se fac afaceri de 50 de milioane de euro anual, o bună parte fiind acoperită de vânzările la negru.
Datele arată că anual se produc şi se vând aproximativ 22.000 de tone de mici din care o bună parte este acoperită de lunile mai, august şi septembrie, atunci când consumul este dublu faţă de celelalte luni.
Acest produs acoperă sub 2% din rulajele întregii pieţe de carne procesată şi este unul dintre cele mai polarizate segmente ale acestei industrii.
Jumătate din piaţă este acoperită de mărcile private şi de brandurile mici locale sau regionale, iar restul este împărţit între cinci jucători mari.
Cei mai mari producători de mici din România sunt Doly-Com Botoşani, Diana, Aldis Călăraşi, CrisTim şi Angst. Niciunul dintre aceşti cinci jucători nu are o cotă de piaţă care depăşeşte 25%.
Două treimi din piaţa micilor este acoperită de sortimentul de vită-porc, alte 25% de preparatul făcut din carne de porc, iar restul este împărţit de vită, oaie şi alte sortimente.
Cum au intrat micii româneşti în “maşina de tocat” briocratică a Uniunii Europene
Lista evenimentelor ce au dus la criza micilor în România
| Data | Evenimentul |
| Decembrie 2008 | Uniunea Europeană publică un document ce reglementează folosirea aditivilor în produsele alimentare. Practic, documentul introduce un cadru pentru întreaga piaţă a aditivilor din industria alimentară europeană. |
| Noiembrie 2011 | Uniunea Europeană adaugă regulamentului publicat în 2008 o anexă prin care se stabilesc aditivii pentru fiecare categorie de produs în parte (carne, sucuri, gume etc.). La acest moment producătorii români şi asociaţiile profesionale din industria cărnii descoperă că bicarbonatul nu este inclus în categoria preparatelor din carne. |
| Aprilie 2013 | Asociaţia Română a Cărnii înaintează alături de asociaţia europeană a procesatorilor Clitravi o solicitare către Directoratul General pentru Sănătate al Comisiei Europene pentu a include bicarbonatul şi alţi aditivi pe lista celor aprobaţi. |
| Octombrie-Noiembrie 2013 | Dosarul aditivilor ajunge pe masa comisiei tehnice de la Directoratul General pentru Sănătate al Comisiei Europene (SCoFCAH), care, după mai multe amânări succesive restrânge lista şi acceptă derogări doar pentru produsele considerate tradiţionale. În lista produselor tradiţionale sunt şi micii. |
| Ianuarie-Februarie 2014 | Comisia tehnică modifică succesiv lista aditivilor propus spre aborbare şi generează reacţii adverse din partea statelor membre ce nu au reuşit să îşi includă produsele pe lista celor tradtiţionale. Printre cei nemulţumiţi se numără Olanda şi Danemarca. |
| Februarie 2014 | Directoratul General pentru Sănătate al Comisiei Europene propune ca lista de aditivi să fie împărţită în două categorii distincte: cea a aditivilor folosiţi în produsele tradiţionale şi restul. Astfel, Directoratul a propus trimiterea spre aprobare a aditivilor din produsele tradiţionale pentru ca după alegerile europarlamentare să fie parcurs acelaşi proces şi pentru restul aditivilor. |
| Februarie 2014 | Pe 20 februarie lista aditivilor propuşi spre aprobare pentru produsele alimentare tradiţionale ajunge pe masa comisiei tehnice de la Directoratul General pentru Sănătate. Pe această listă se află şi bicarbonatul folosit pentru mici iar lista aditivilor trebuie aprobată de comisie cu o majoritate calificată de 72%. |
| Martie 2014 | Comisia Tehnică dă undă verde listei de aditivi pentru produsele tradiţionale, documentul va ajunge ulterior în Parlamentul European unde va fi supus unui vot final. |
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
