ZF 25 de ani. Care este povestea lui Cezar Rapotan şi cum a fost drumul de la Arabesque la Mr. Bricolage şi MatHaus

Astăzi, compania Arabesque este controlată de Cezar Virgil Rapotan cu un pachet de 78% din acţiuni. Din acţionariat mai fac parte, potrivit platformei Termene.ro, Oana Andreea Rapotan (20%) şi Mircea Rapotan (2%).

---

♦ Compania Arabesque are opt magazine Mathaus, 23 de depozite în România şi alte 15 în Ucraina şi Bulgaria.

Cezar Rapotan este unul dintre cei mai discreţi antreprenori din economia locală, iar în ultimii ani ieşirile sale în public au fost rare.

În lumea bricolajului, Cezar Rapotan, inginer mecanic de profesie a intrat în 1994, pornind de la o nevoie. A pornit afacerea Arabesque, alegându-i rapid un nume chiar la ghişeul de la Registrul Comerţului, dintr-o listă pe care o alcătuise el însuşi. Terminaţia „esque“ a fost aleasă pentru că „esc“ era deja luată. A pornit la drum cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la familie şi prieteni.

„Am început cu un mic depozit de materiale de construcţii în Galaţi. Când am terminat Facultatea de Mecanică, la Galaţi, în 1992, am fost prima generaţie care nu a primit repartiţie. Vrând să construiesc o hală mică pentru o activitate productivă, am constatat că este o lipsă acută de materiale de construcţii. Atunci am făcut un depozit de materiale de 200 de metri pătraţi. Câteodată mă gândesc că faptul că n-am avut repartiţie a fost norocul vieţii mele“, povestea Cezar Rapotan într-un interviu din vara anului 2007 pentru Ziarul Financiar.

Rapotan nu a mai răspuns acum întrebărilor transmise de ZF.

S-a gândit să facă reclamă depozitului, care era amplasat într-o zonă cu mult trafic. A instalat o reclamă de trei pe cinci metri, cum nu avea nicio firmă în Galaţi la ora aceea, dar la o distanţă de câteva străzi de depozitul propriu-zis.

„Era nostim că oamenii vedeau afişul acela mare, îşi imaginau că trebuie să găsească un depozit uriaş de materiale de construcţii şi de multe ori se învârteau pe străduţe şi reveneau la afiş pentru că treceau pe lângă depozit fără să-l observe. Asta a fost prima lecţie de marketing pentru mine.“

Cea mai mare problemă pe atunci era însă aprovizionarea, pentru că vânzările mergeau oricum bine – oamenii stăteau deja la coadă când ajungea tirul de marfă în depozit.

„Am realizat de atunci că nu aşa este capitalismul. Ştiam că, mai devreme sau mai târziu, ne vom bate pentru clienţi.“

A funcţionat aşa o perioadă, obişnuindu-se cu ideea că datele de 15 şi 30 ale lunii erau cele mai dinamice în vânzările de la Arabesque, pentru că atunci plătea Sidex Galaţi salariile, acela fiind principalul angajator din oraş. Cezar Rapotan şi-a dat însă seama că, dacă nu se va extinde, va rămâne „dependent“ de vânzările din jurul acelor date. Aşa că a ales să se extindă şi în alte oraşe, cu finanţare din surse proprii şi cu credite obţinute cu greu de la bănci. Aşa a început să se contureze profilul Arabesque, de business adresat în special constructorilor.

Cea mai grea perioadă, spunea Cezar Rapotan în 2007, au fost anii 1999-2000, când economia era în cădere. El nu a răspuns invitaţiei ZF de a povesti despre cele mai importante momente din businessul Arabesque până astăzi, astfel că este posibil ca alţi ani să fi detronat acea perioadă din punctul de vedere al dificultăţii de a face business.

Investitorii „roiau“ în jurul Arabesque, spunea pe atunci antreprenorul, propunerile de a cumpăra compania venind saptămânal. Nu l-au interesat. Doar listarea la Bursă era pe lista lui de planuri, dar nu s-a întâmplat până acum.

În 2006, Arabesque era cel mai mare distribuitor local de materiale de construcţii şi finisaje, dar şi cel mai dinamic, raportând, la acea vreme, creşteri anuale de circa 60%, cu mult peste media pieţei de bricolaj care încă era slab dezvoltată în România. Evoluţia venea pe fondul unei pieţe imobiliare în plin boom.

Tot pe atunci, Cezar Rapotan era implicat şi în businessul Mr. Bricolage, un brand distinct de Arabesque, el fiind acţionar majoritar în compania Brico Expert, deţinătoarea francizei Mr. Bricolage pe piaţa locală. Primul magazin sub acest nume a fost deschis în 2006, în Bucureşti, la intersecţia dintre Calea Vitan şi Şoseaua Mihai Bravu.

Diferenţa dintre cele două modele de business era că, dacă Arabesque funcţionează prin depozite de unde clienţii – în general, firme de construcţii, arhitecţi sau meseriaşi – cumpără în sistem engros, Mr. Bricolage deservea comerţul cu amănuntul, direct pentru clienţii finali.

Cezar Rapotan a migrat către do-it-yourself, denumirea în limba engleză pentru bricolaj, pentru că Arabesque era deja „atacat“ de persoanele fizice, aşa că trebuia să le ofere şi lor o opţiune distinctă.

„Nu a fost scopul vieţii mele să fac bani. Nevoile de zi cu zi m-au făcut să merg în această direcţie, pas cu pas. Toate au venit de la sine. Piaţa şi viaţa ne-au împins să luăm aceste decizii“, mai spunea Cezar Rapotan în 2007, în unul dintre puţinele sale interviuri.

Familia Rapotan nu şi-a limitat businessul doar la graniţele României, alegând să se extindă cu depozite de materiale de construcţii şi în Ucraina şi Republica Moldova. În Ucraina, intrarea a fost făcută prin achiziţia, în 2006, a unuia dintre primii jucători de pe piaţa distribuţiei de materiale de construcţii pentru firme de la acel moment – BudMax. Extinderea în regiune începuse însă de fapt în 2005, la Chişinău, iar ulterior s-a concretizat şi în Serbia şi Bulgaria, unde a deschis primele centre de materiale de construcţii în 2008.

„A intra în vechile ţări din UE reprezintă un risc mare. Cred că mai degrabă ar trebui să ne rotim privirea către ţările din Est, unde avem şanse reale“, credea Cezar Rapotan în 2007.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul de prezentare a companiei, astăzi Serbia nu mai este parte din businessul Arabesque.

„Ce a ajuns astăzi Arabesque depăşeşte estimările mele iniţiale“, spunea Cezar Rapotan în 2009, când compania avea afaceri de 550 de milioane de lei şi 18 centre de distribuţie a materialelor de construcţii în România, alături de alte 22 în Serbia, Moldova, Bulgaria şi Ucraina. Pieţele externe contribuiau cu 20% la cifra de afaceri.

În 2008, Cezar Rapotan întrevedea deja criza care abia îşi arăta colţii şi spunea că efectele urmau să se vadă, ceea ce s-a şi întâmplat. În anul următor, afacerile Arabesque aveau să scadă cu 20% din cauza blocajului din imobiliare, iar planurile de extindere erau regândite.

Anul 2011 punea pentru prima dată reţeaua de bricolaj Dedeman din Bacău în faţa businessului Arabesque din punctul de vedere al vânzărilor, pe o piaţă care devenea din ce în ce mai competitivă. Tocmai această concurenţă i-a făcut pe britanicii de la Kingfisher, care deţin în România reţeaua de magazine Brico Dépôt, să se gândească la achiziţia businessului Mr. Bricolage, care număra trei magazine în anul 2015. În cele din urmă, tranzacţia a picat. Ulterior acestui deznodământ, Rapotan a început să renunţe treptat la marcă, înlocuind-o cu un nou brand – MatHaus. Prima unitate sub brandul MatHaus a fost deschisă în Iaşi, în 2017. Sub brandul Mr Bricolage au existat în total trei magazine, însă numele MatHaus există astăzi pe opt unităţi, acesta fiind acum numele diviziei de retail a Arabesque.

Cezar Rapotan mai deţine acţiuni şi la producătorul de structuri metalice Fierctc Sibel din Galaţi, cu afaceri de 184 de milioane de lei în 2022 şi 143 de angajaţi, iar pentru o perioadă s-a ocupat şi de distribuţia pe piaţa locală a unor produse din portofoliul gigantului Unilever. Comerţul cu materiale de construcţii a rămas însă activitatea principală a antreprenorului din Galaţi.

Astăzi, compania Arabesque este controlată de Cezar Virgil Rapotan cu un pachet de 78% din acţiuni. Din acţionariat mai fac parte, potrivit platformei Termene.ro, Oana Andreea Rapotan (20%) şi Mircea Rapotan (2%).

Compania are opt magazine MatHaus, cel mai recent fiind deschis în 2023 la Suceava. Doar unul se află în Bucureşti, celelalte fiind în alte oraşe din România. Parcul auto intern al companiei este format din 1.000 de camioane de diferite dimensiuni, livrările putând fi făcute şi prin intermediul companiilor de curierat. Magazinelor fizice MatHaus li se adaugă o reţea de 23 de depozite Arabesque în România şi alte 15 în Ucraina şi Bulgaria, toate fiind depozite de unde vânzările se fac engros. În total, businessul înseamnă vânzări de 2,8 miliarde de lei în 2022, un profit de 132 de milioane de lei şi aproape 3.000 de angajaţi.