În fiecare zi de miercuri ZF va aduce în prim-plan poveştile unor companii sau grupuri de firme care s-au dezvoltat aici şi au creat sute de locuri de muncă. Nu ne limităm însă doar la poveşti de succes, mergem şi spre momentele mai delicate din viaţa companiilor, vorbim despre eşecuri, despre rezilienţă şi despre capacitatea permanentă de transformare.
♦ Grupul german Metro, care deţine pe plan local 30 de magazine de tip cash&carry (angro), are pe lista de clienţi câteva sute de mii de companii – revânzători, jucători HoReCa şi alte firme ♦ Peste 100.000 sunt clienţi frecvenţi, atât actori din HoReCa, cât şi mici magazine ♦ Spre comparaţie, în toată economia locală sunt puţin peste 800.000 de firme.
Era anul 1996 când grupul german Metro, în parteneriat cu omul de afaceri român Ion Ţiriac, deschidea porţile comerţului modern în România, inaugurând primul magazin de tip cash&carry sub brandul Metro. La momentul acela, pe plan local, în comerţul cu dominantă alimentară, existau doar 150.000 de mici chioşcuri şi magazine, toate controlate de oamenii de afaceri autohtoni care au făcut primii paşi în antreprenoriat odată ce şi economia a păşit, la rândul ei, timid, către capitalism.
Fast- forward 27 de ani, peisajul comerţului alimentar local este unul cu totul diferit. Numărul de actori din comerţul tradiţional a scăzut radical, la doar un sfert faţă de cifrele iniţiale, în timp ce universul de comerţ modern a ajuns să numere peste 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash&carry. Iar acestea din urmă controlează aproape 70% din piaţă, mai exact 70% din cei 22-25 mld. euro pe care românii îi cheltuie pe bunuri de larg consum.
Dar până să ajungă aici, piaţa a trecut prin multe etape. La fel şi businessul Metro în România.
„Până în 2000, a fost o perioadă de risc total, cu inflaţie mare, curs de schimb scăpat de sub control şi cu necesitatea educării pieţei. A urmat o perioadă de explozie - în sensul bun -, cu creştere puternică. Tot atunci a început şi lupta pentru clienţi (au intrat mai mulţi jucători străini în România – n.red.). În 2009 a venit criza şi am intrat într-o nouă etapă“, spunea recent Duşan Wilms, cel mai longeviv executiv la cârma Metro România. El a condus operaţiunile locale din 1999 în 2006, iar apoi, din nou, între 2009 şi 2013. Între timp, el a lucrat şi pentru Real (divizia de retail a nemţilor de la Metro, pe care grupul a vândut-o ulterior) şi pentru grup.
În timpul celui de-al doilea mandat al său, Wilms spunea că un boom similar celui ce s-a terminat în 2008 vine o dată la 20 de ani. Totuşi, pentru grupul Metro, o nouă perioadă de creştere susţinută a început mai rapid, în 2017.
Până atunci însă, compania şi-a căutat mai multă vreme direcţia de mers, după ce businessul a intrat pe o pantă descendentă, coborând chiar sub pragul de 1 mld. euro (circa 4,5 mld. lei) în 2014-2016. Spre comparaţie, la mai puţin de un deceniu de prezenţă locală, în 2004, afacerile companiei treceau de pragul de 1 mld. euro, prag ce nu a mai fost atins o bună vreme de niciun alt comerciant local.
Vânzările Metro au intrat pe o pantă descendentă începând cu criza financiară din 2009-2010, criză ce a pus şi mai mult jar pe focul deja puternic ce „mistuia“ comerţul tradiţional local. Competiţia tot mai acerbă din partea străinilor, dar şi scăderea puterii de cumpărare în rândul românilor au semnat certificatul de deces al multor mici comercianţi şi chioşcari, care erau, de altfel, clienţii Metro.
Spre deosebire de reţelele de hipermarketuri, supermarketuri şi discount care se adresează clientului final, reţelele cash&carry se adresează în principal micilor comercianţi şi jucătorilor din HoReCa, mai exact persoanelor juridice.
Tocmai de aceea, Metro are doar 30 de magazine proprii, amplasate în marile centre urbane, de unde poarte deservi clienţii. Grupul german are pe lista de clienţi câteva sute de mii de companii – revânzători, jucători HoReCa şi alte firme. Peste 100.000 sunt clienţi frecvenţi, atât actori din HoReCa, cât şi mici magazine. Spre comparaţie, în toată economia locală sunt puţin peste 800.000 de firme.
Deşi numărul de jucători din comerţul tradiţional a continuat să scadă, soarta Metro s-a schimbat începând cu 2017, când businessul a revenit pe creştere.
„Perioada 2016-2020 a fost una de transformare, în care ne-am concentrat atenţia pe o categorie de clienţi, revânzătorii, şi pe un canal de vânzare – cash&carry. Ne-am asigurat că avem marfă disponibilă şi preţuri competitive“, spunea recent Adrian Ariciu, executivul care conduce de circa trei ani operaţiunile companiei. În perioada 2020-2025 e vorba despre accelerare şi de o agendă pe mai multe nivele, adăuga el. „Avem în focus şi HoReCa, pe lângă revânzători. Avem în total peste 100.000 de clienţi frecvenţi, atât din HoReCa, cât şi revânzători.“
În plus, această perioadă este una de transformare digitală, de dezvoltare a francizei LaDoiPaşi, de adaptare a magazinelor pentru a deservi un business multicanal. În aceste condiţii, businessul creşte accelerat. Focus, strategie şi viziune sunt termenii care definesc aceşti ani, adaugă Ariciu.
De altfel, 2022 a fost cel mai bun an pentru companie de la intrarea pe piaţă, cifra de afaceri depăşind 9 mld. lei, cu 28,3% mai mare decât în 2021. Este al doilea cel mai alert ritm de creştere din comerţul modern şi este un avans like for like, dat fiind că grupul nu a deschis magazine noi.
Dacă rămâne pe un plus susţinut, businessul Metro ar putea depăşi pragul de 10 mld. lei în 2023, ceea ce ar înseamna o dublare a vânzărilor în doar cinci ani, perioadă marcată atât de creşteri de consum, cât şi de pandemie, război la graniţă şi inflaţie record.
„În ultimii trei ani, Metro a confirmat un ritm accelerat de creştere şi ne ţinem în continuare de un avans de două cifre, care are în spate şi o creştere în volume. Aceasta evoluţie ne permite să facem investiţii în capacitatea de vânzare“, spunea Ariciu recent într-un interviu ZF.
Cât loc de expansiune mai e, încotro se va îndrepta comerţul tradiţional, cât de mult se va dezvolta industria ospitalităţii, acestea sunt întrebării fără un răspuns precis deocamdată. Totuşi, pentru comerciantul care a deschis porţile comerţului modern în România acum 27 de ani, direcţia anunţată e una singură: în sus.
Calendarul prezenţei Metro în România
1996 – grupul german Metro, alături de omul de afaceri Ion Ţiriac, aduce pe plan local conceptul Metro Cash&Carry, primul concept de comerţ modern din România.
1999 – Duşan Wilms devine primul român numit la conducerea Metro România. Cariera sa în cadrul companiei, apoi în Real şi ulterior la nivel de grup, a continuat timp de circa 15 ani.
2004 – afacerile companiei trec de pragul de 1 mld. euro, prag ce nu a mai fost atins o bună vreme de niciun alt comerciant local.
2006 – grupul Metro aduce pe plan local un al doilea brand, de această dată de retail, şi anume Real, activ pe segmentul de hipermarketuri, magazine de suprafaţă mare, foarte populare la acea vreme.
2011 – retailerul german Kaufland a devenit cel mai mare jucător din comerţul modern din România (după rezultatele financiare din 2011), depăşind Metro, care pierde poziţia de lider după 15 ani.
2012 – grupul Auchan a cumpărat de la Metro Group hipermarketurile Real din Europa Centrală şi de Est, printre care şi pe cele din România, pentru 1,1 miliarde de euro. Real iese astfel din piaţa locală.
2012 – Metro lansează pe plan local franciza LaDoiPaşi pentru a opri hemoragia din comerţul tradiţional din România, sector de unde vin o parte din clienţii companiei.
2014 - Metro închide primul magazin de tip cash&carry din România, la Piteşti.
2015 – Ion Ţiriac vinde pachetul pe care îl deţinea în cadrul Metro România, grupul german plătindu-i 70-80 mil. euro pentru 15% din titluri, conform datelor de la acea vreme.
2022 – este cel mai bun an pentru companie de la intrarea pe piaţă, cifra de afaceri depăşind 9 mld. lei după creşteri susţinute începând cu 2017.
2023 – reţeaua LaDoiPaşi ajunge la 2.000 de magazine. Aceste unităţi de retail nu sunt deţinute de Metro, ci de parteneri francizaţi care sunt, de regulă clienţii comerciantului german.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE