♦ Grupul Jidvei, unul dintre cei mai mari jucători din producţia şi vânzarea de vin din România, operează businessul prin mai multe companii, cea mai mare fiind Jidvei SRL Filiala Alba, cu afaceri de 186 mil. lei anul trecut, plus 3% faţă de 2021 ♦ Jidvei administrează circa 2.500 de hectare de viţă de vie şi anual îmbuteliază aproximativ 18 milioane de litri de vin ♦ Grupul are şi o fermă de animale şi o fabrică de lactate şi activităţi în turism.
Antreprenorul Claudiu Necşulescu, proprietarul Jidvei, unul dintre cei mai mari producători de vin din România, afirmă că Jidvei a fost construit încă din 1999 ca o moştenire de familie.
„Eu şi tatăl meu am lucrat împreună şi am consolidat acest business. Iar acum lucrez împreună cu fetele mele (Ana şi Maria Necşulescu – n.red.).“
Decizia de a păstra grupul Jidvei ca afacere de familie, spune Claudiu Necşulescu, le va aparţine fiicelor sale, încă din 2013 fiind stabilit acest lucru.
Claudiu Necşulescu şi tatăl său, Liviu Necşulescu (care s-a stins din viaţă), au readus la viaţă businessul Jidvei în anii ’90, după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Acum, Maria şi Ana Necşulescu, fiicele lui Claudiu Necşulescu, sunt implicate la rândul lor în business. Aceasta este o situaţie rară, dat fiind că foarte puţine dintre businessurile româneşti antreprenoriale reuşesc să ajungă la cea de-a treia generaţie.
„Eu am misiunea de a preda generaţiei următoare un business solid, cu perspective largi de dezvoltare.“
Grupul Jidvei, unul dintre cei mai mari jucători din producţia şi vânzarea de vin din România, operează businessul prin mai multe companii, cea mai mare fiind Jidvei SRL Filiala Alba, cu afaceri de 186 mil. lei anul trecut, plus 3% faţă de 2021. Jidvei administrează circa 2.500 de hectare de viţă de vie şi anual îmbuteliază aproximativ 18 milioane de litri de vin, conform celor mai recente date ZF. Grupul are şi o fermă de animale şi o fabrică de lactate şi activităţi în turism.
„În continuare, stabilitatea echipei Jidvei sau a familiei Jidvei, mai bine spus, va fi cel mai important lucru pentru noi. Din punct de vedere investiţional, vom aloca sume consistente pentru dezvoltarea unor activităţi conexe, care să vină în sprijinul businessului cu vin şi să asigure compensarea necesară contracţiei pieţei şi micşorării marjei.“
De asemenea, premiumizarea şi întinerirea portofoliului de produse Jidvei şi a imaginii de brand fac parte din viziunea strategică pentru următorii zece ani, după cum spune Claudiu Necşulescu.
„Vom lansa noi game relevante, proces început chiar din prima parte a acestui an, şi vom investi în cele mai noi tehnologii atât în zona de vinificaţie, cât şi în zona de viticultură, pentru a putea avea an de an o calitate constantă a vinurilor Jidvei. Totodată, sustenabilitatea a fost şi va fi o prioritate pentru noi în toate activităţile pe care le vom desfăşura.“
Un alt pariul al grupului îl reprezintă componenta de oenoturism, pe care o dezvoltă la Castelul Bethlen-Haller, din Cetatea de Baltă, judeţul Alba.
„Oenoturismul este în continuă expansiune şi ne dorim, ca în anii ce vor urma, să intergrăm cât mai multe servicii pe care să le oferim la nivel de excelenţă tuturor celor care ne vor vizita. Restaurantele noastre funcţionează după principiul «farm to table» şi folosim cât mai multe ingrediente din fermele şi grădinile proprii, iar în curând, vom extinde acest concept şi către un alt segment.“
Antreprenorul consideră că oenoturismul are un potenţial enorm, încă nu foarte bine exploatat în România, de a apropia oamenii de lumea vinului. „La Castelul Bethlen-Haller, oaspeţii pot descoperi povestea zonei şi a comunităţii, povestea vinurilor Jidvei şi a oamenilor care le crează. Întotdeauna am crezut în potenţialul şi personalitatea vinului, considerându-l unul dintre cei mai importanţi vectori ai imaginii noastre ca ţară, românii fiind legaţi ancestral de vin.“
Totuşi, din 2020, odată cu pandemia, au intervenit schimbări în mentalul consumatorului, explică proprietarul Jidvei. „Acest fapt care ne obligă să ne modelăm activitatea în spiritul curentului şi să salvăm cât de mult se poate din eleganţa consumului raţional de vin. Am încredere în puterea de adaptabilitate a românilor şi cred că pentru o ţară aşa cum ne-o dorim cei mai mulţi dintre noi, trebuie pus accentul pe educaţie, cu investiţii constante şi consistente, deoarece este singurul vector de dezvoltare organică.“
România este unul dintre cei mai mari jucători din industria mondială a viţei de vie şi a vinului, ocupând poziţii fruntaşe în multe categorii. Totuşi, dincolo de graniţele ţării acest lucru nu este cunoscut, mulţi dintre străini – chiar şi cei pasionaţi de licoarea lui Bacchus – nici măcar nu ştiu că pe piaţa locală se realizează vin. Acest fapt este confirmat şi de cifrele care spun că, la o producţie anuală de 3,9 mil. hl (în 2022), România este al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume. Ca export însă, ea e invizibilă.
Unii actori din industrie spun că piaţa locală e invizibilă la export şi pentru că românii beau aproape tot ce produc cramele. În medie, un român (cu vârsta de peste 15 ani) bea anual 24,6 litri, aproape cât un neamţ, dar de două ori mai puţin decât un francez, acest din urmă popor fiind cunoscut pentru apetitul său în domeniu.
Această valoare poziţionează piaţa locală undeva la jumătatea clasamentului mondial, alături de multe ţări europene, precum Germania, Cehia, Marea Britanie şi Ungaria, dar departe de vârf. Podiumul băutorilor de vin este ocupat de portughezi, francezi şi italieni, în această ordine.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE