♦ În vara anului 2023, Construcţii Erbaşu avea în lucru proiecte în valoare de peste 1,5 miliarde de lei, cu termene de predare în următorii patru ani ♦ Cristian Erbaşu apreciază că, din punctul de vedere al dimensiunii businessului, în acest moment grupul se află mai sus decât acum 25 de ani.
Businessul Construcţii Erbaşu face parte din prima generaţie de afaceri în domeniul construcţiilor, fiind înfiinţat în iulie 1990, pe baza Decretului-lege 54, ca o întreprindere mică, în care lucrau 20 de angajaţi. Un an mai târziu se transforma în companie, ajungând ca astăzi să se afle în top zece cei mai mari constructori de pe piaţa locală, cu o cifră de afaceri de peste un miliard de lei şi peste 1.000 de angajaţi.
La bază, businessul l-a avut ca fondator pe Mihai Erbaşu, după decesul căruia, în 2004, compania a fost preluată de fiul său, Cristian Erbaşu. În următorii ani, Construcţii Erbaşu a devenit o prezenţă activă la licitaţiile pentru proiecte publice, câştigând numeroase contracte care s-au strâns într-un portofoliu solid pentru companie. Infrastructură, stadioane, săli polivalente, spitale, instituţii de învăţământ – sunt numai câteva tipuri de proiecte pe care constructorul le-a edificat în ultimii douăzeci de ani.
„În prezent, sunt la conducerea mai multor businessuri pe care tatăl meu le-a iniţiat, iar cel mai dificil moment din ultimii 25 de ani a fost preluarea forţată a acestora de la el în urmă cu aproape două decenii. Tot acest moment a necesitat o adaptabilitate şi învăţare foarte rapidă. Fiecare proiect finalizat cu succes reprezintă un moment bun, dar prefer să nu subliniez unul anume, ci să evidenţiez faptul că toate aceste momente bune au fost şi sunt aduse întotdeauna de evoluţia continuă a echipei şi a companiilor noastre.“
Businessul principal pe care îl conduce este cel al construcţiilor, domeniu în care evoluţia este extrem de dependentă de valoarea oamenilor-cheie. „În anii 2005-2008, piaţa construcţiilor a cunoscut o efervescenţă nemaiîntâlnită. Erau atât de multe lucrări încât constructorii nu le puteau face faţă“, îşi amintea anul trecut Cristian Erbaşu, cu ocazia aniversării Ziarului Financiar.
În 2009, mulţi oameni credeau că în România nu va veni criza financiară, iar mulţi constructori ofertau foarte sus pentru că aveau mult de lucru şi credeau că aşa va fi şi în viitor. La licitaţii erau una, două, maximum trei firme. Anticipând criza, Construcţii Erbaşu a ofertat mai multe proiecte la preţuri foarte joase, neobişnuit de joase pentru acel an 2009, cam cu 5-10% sub piaţă. Erau în general proiecte care urma să se deruleze până în 2012-2013.
„În 2010 piaţa a scăzut brusc, cu aproximativ 50-60%, costurile materialelor şi manopera s-au redus cu peste 25%, iar proiectele noastre câştigate în 2009 la preţuri foarte mici au devenit foarte profitabile în următorii ani. Prin urmare, în perioada 2010-2012, cifra de afaceri s-a dublat, iar profitul a fost unul foarte bun, într-o perioadă extrem de grea pentru majoritatea companiilor de construcţii.“
Ulterior, lucrurile s-au redresat, iar activitatea a redevenit dinamică, doar pandemia aducând o nouă sincopă. Numai în ultimii doi ani, compania a finalizat lucrările la stadionul Steaua din Bucureşti, mai multe anvelopări în sectoarele 1, 4 şi 6, şcoli şi grădiniţe, un bazin de înot didactic în Găeşti, preluând contracte noi, pentru lucrări de termoficare în Iaşi, extinderea aeroportului Craiova, reabilitarea termică a blocurilor în sectorul 4 şi a Universităţii din Bucureşti.
În 2023, printre proiectele derulate de investitori privaţi pe care le are în lucru Construcţii Erbaşu se numără ansamblul rezidenţial Marmura Residence (dezvoltat de Prime Kapital), mai multe spitale private mici, dar şi proiecte în care investitor este chiar grupul Erbaşu. În vara anului 2023, Construcţii Erbaşu avea în lucru proiecte în valoare de peste 1,5 miliarde de lei, cu termene de predare în următorii patru ani.
Din grup, alături de Construcţii Erbaşu, fac astăzi mai multe firme, printre care Erbaşu Edil Construct, Erbaşu Total Construct, Erbaşu General Construct, Erbaşu Industrial Construct, Creado Concept. Pe fondul crizei acute de personal, Construcţii Erbaşu a devenit unul dintre cei mai mari angajatori de forţă de muncă străină din România, cu peste 250 de astfel de cetăţeni în echipă. Principalele ţări de provenienţă sunt Tadjikistan, Nepal, Pakistan, Vietnam, Maroc.
Activitatea de construcţii este însă doar una dintre afacerile familiei, care mai gestionează proiecte în domeniul hotelier şi în producţia de lactate.
Cristian Erbaşu mai deţine în Bucureşti hotelul ibis Styles Bucharest Erbas din zona Aviaţiei, denumit astfel în 2018, în urma parteneriatului cu grupul hotelier polonez Orbis. Anterior, hotelul se numea doar Erbas. Imobilul are circa 120 de camere. Tot el mai face un hotel şi la Oradea, unde construcţia va începe în primele luni din 2024. Hotelul va avea 120 de camere şi presupune o investiţie alocată de zece milioane de euro.
Cristian Erbaşu
► Relaţiile interumane sunt cel mai greu de realizat în astfel de businessuri şi chiar dacă tehnologia va ajuta, nu mereu va putea înlocui omul, cu atât mai puţin nu va putea înlocui asumarea acestuia.
► Pentru economia românească îmi doresc o birocraţie cât mai redusă, un aparat de stat mai suplu, mai performant şi mai responsabil, dar şi un plan de ţară care să aducă o minimă stabilitate şi predictibilitate.
Mai mult, vara aceasta, grupul a început construcţia unui nou hotel Novotel, amplasat lângă Institutul de Meteorologie, pe DN1. Este vorba despre un proiect care se construieşte de la zero, preluat de la un alt investitor. Investiţia, care include terenul, este de 12 milioane de euro, urmând să fie finalizată în 2025. Hotelul va avea 150 de camere.
Tot în imobiliare, Cristian Erbaşu s-a asociat în 2017 cu antreprenorul Daniel Piţurlea de la Concelex, pentru proiectul Arbo Residence din Mogoşoaia. Complexul numără peste 1.100 de locuinţe şi se dezvoltă în mai multe etape.
În agricultură, antreprenorul are o fermă la Nucet, unde sunt produse lactate sub brandul cu acelaşi nume. Complexul Nucet, din judeţul Dâmboviţa, aflat la circa 60 de kilometri de Bucureşti, este un business integrat, format din cinci entităţi: ferma agricolă, ferma zootehnică, fabrica de lapte Erbalact, firma de logistică şi distribuţie Erbacom şi staţia de cogenerare. Peste 12 milioane de euro au cumulat investiţiile în această afacere.
Construcţiile cântăresc totuşi cel mai mult în întreaga activitate de business a familiei Erbaşu, având o pondere de circa 85%. Grupul, cu toate operaţiunile sale, numără peste 2.000 de angajaţi. Dintre ei, peste 100 sunt oameni care fac parte din echipă de minimum 25 de ani. Vârsta medie a angajaţilor din grupul Erbaşu este de 40 de ani.
„Gradul de retenţie în industria construcţiilor este foarte greu de stabilit cu exactitate. La noi, 15% din personalul actual ne este alături de peste zece ani, în timp ce 10% au peste 15 ani în cadrul companiei. Totodată, 7% dintre persoane fac parte din cadrul grupului nostru de peste 20 ani. Ponderea celor nou-intraţi în echipă în ultimii doi-trei ani este de peste 30%, procent dat în primul rând de dezvoltarea continuă a businessului“, spune Cristian Erbaşu.
A format o echipă din aproape 100 astfel de oameni care la rândul lor coordonează aproximativ 2.000 de angajaţi. Realizarea mecanismelor necesare ca aceştia să poată lucra organizat şi să se poată coordona cum trebuie este una dintre cele mai dificile sarcini ale unui antreprenor.
„Relaţiile interumane sunt cel mai greu de realizat în astfel de businessuri şi chiar dacă tehnologia va ajuta, nu mereu va putea înlocui omul, cu atât mai puţin nu va putea înlocui asumarea acestuia. Practic, povestea antreprenorială, cu momente bune şi rele, a fost, este şi va fi dependentă de oameni, de învăţare continuă, dar şi de adaptare la schimbări.“
Cristian Erbaşu apreciază că, din punctul de vedere al dimensiunii businessului, în acest moment grupul se află mai sus decât acum 25 de ani.
„Totuşi, dacă luăm în considerare contextul pieţei construcţiilor din acea perioadă, ne găsim într-o situaţie similară ca poziţionare pe piaţă. Cu alte cuvinte, atunci ca şi acum, suntem într-o poziţie de top.“
În aceşti 25 de ani, este evident că s-au făcut numeroşi paşi în favoarea unei economii de piaţă din ce în ce mai funcţionale şi uneori chiar performante, crede antreprenorul. Cele mai importante două evenimente pozitive din acest interval au fost aderarea la UE şi NATO, iar evenimentul negativ cel mai marcant din aceşti ultimi 25 de ani a fost criza financiară din 2009. Care sunt speranţele de la următorii ani?
„Pentru economia românească îmi doresc o birocraţie cât mai redusă, un aparat de stat mai suplu, mai performant şi mai responsabil, dar şi un plan de ţară care să aducă o minimă stabilitate şi predictibilitate. În ceea ce ne priveşte, la nivelul grupului nostru îmi doresc o modernizare accelerată, astfel încât riscurile să fie reduse la minimum, iar competitivitatea, productibilitatea şi eficienţa să fie la cote ridicate.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE