ZF 25 de ani. Cronologia comerţului modern în România sau cum au ajuns reţelele internaţionale de la un magazin acum nici trei decenii la peste 4.000 astăzi

♦ Încă e loc de creştere pe o piaţă unde comerţul tradiţional are circa 30% din vânzări ♦ În alte pieţe, ponderea acestui segment e de doar 10-15%.

În 1996, porţile comerţului modern din România au fost deschise de grupul Metro, care inaugura acum aproape trei decenii primele maga­zine de tip cash & carry pe o piaţă unde activau atunci circa 150.000 de mici magazine tradiţionale. Cinci ani mai târziu, în 2001, Carrefour deschide primul hiper­market autohton în cartierul bucureştean Militari. Treptat, acest tip de magazine mari devine principala destinaţie a românilor pentru cumpărăturile de weekend. Apoi, vine o perioadă de efervescenţă în comerţul modern, dat fiind că în 2005 şi 2006 nume importante precum Kaufland, Auchan şi Penny intră pe piaţa din România. Tot în acea perioadă, deschidea primul hipermarket local şi reţeaua Real, dar între timp aceasta a ieşit din piaţă, 20 dintre hipermarketurile sale fiind preluate în 2012-2013 de Auchan.

La polul opus, cea mai recentă intrare de mari dimensiuni în sector datează de mai bine de un deceniu. În 2011, Lidl achizi­ţio­nează Plus Discount şi îşi face astfel intrarea pe piaţa din România, unde în mai puţin de un deceniu ajunge lider pariind pe modelul de discount şi pe o expansiune accelerată.

Ce a urmat apoi a fost o expansiune accelerată a celor mai mulţi actori din comerţul modern, mai ales pe formatele de mai mici dimensiuni, dat fiind că hipermarketurile şi-au pierdut treptat din farmec, oamenii cautând mai degrabă proximitatea pentru a economisi timp. Astfel, în anii buni, pe harta comerţului modern local au apărut chiar şi peste 400 de magazine noi, în contextul în care închiderile erau de domeniul zecilor.

În ultimii ani ritmul a încetinit, pe fondul inflaţiei care a dus la scumpirea materialelor de construcţii şi la scăderea apetitului de consum. Chiar şi aşa, universul comerţului modern a depăşit pragul de 4.300 de magazine de tip hipermarket, supermarket, discount, proximitate modernă şi cash & carry. Iar estimarea ZF e că până la final de an totalul va ajunge la circa 4.400.

Deşi se remarcă o frână a expansiunii în cazul unora dintre jucători, cum e cazul liderului pieţei – Lidl România - există şi alţii care anunţă pentru 2023 cele mai ambiţioase planuri de dezvoltare. Este cazul Penny, care vrea 35-45 de magazine noi în 2023, după ce anul trecut a inaugurat 36 de spaţii de retail de tip discount.

Astfel, anul 2023 urmează a fi încă unul de creştere pentru comerţul modern local, un domeniu care a mizat pe dezvoltare şi pe e­xpan­siune indiferent de contextul economic.

Reţelele mari prezente în România au inaugurat magazine noi şi în criza din 2009-2010, şi în anii de boom, dar şi în timpul crizei sanitare.

Motivul? Încă e loc de creştere pe o piaţă unde comerţul tradiţional are circa 30% din vânzări. În alte pieţe, ponderea acestui segment e de doar 10-15%.

Totuşi, când vine vorba de investiţii, reţelele străine se uită după zonele mai dezvoltate economic şi după urbele cu putere mai mare de cumpărare. Tocmai de aceea, harta comerţului modern este o replică fidelă a hărţii dezvoltării economice.