ZF 25 de ani. În 25 de ani, traficul aerian a crescut de 12 ori, de la 2 milioane pasageri în 1998 până la aproape 25 milioane până la finalul acestui an

♦ În primele nouă luni, aeroporturile locale au avut 18,7 milioane pasageri, plus 19% faţă de anul anterior. Dacă acest ritm se va menţine până la finalul anului, traficul aerian ar putea să înregistreze un total de 25 milioane de pasageri.

Numărul pasage­ri­lor de pe aeroporturile locale ar putea ajunge la circa 25 milioane de persoane pe întreg anul 2023, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. În 25 de ani, traficul aerian a crescut de 12 ori, de la 2 milioane de pasageri în 1998, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, până la aproape 25 milioane de persoane până la finalul acestui an.

Datele pentru primele nouă luni ale acestui an arată că aeroporturile locale au fost tranzitate de 18,7 milioane de pasageri, în creştere cu 19% faţă de anul anterior. Dacă acest ritm se va menţine până la finalul anului, traficul aerian ar putea să înregistreze un total de 25 milioane de pasageri, peste nivelul din 2019, când numărul de pasageri s-a ridicat la 23 de milioane de persoane.

Cu astfel de cifre, aviaţia din România ar putea marca nu doar atingerea nivelului prepandemic, reperul industriei locale şi europene, ci depăşirea traficului raportat în 2019. Astfel, 2023 ar putea fi cel mai bun an pentru aviaţia locală.

Aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal după numărul de pasageri, a fost tranzitat de către 11 milioane de persoane, urmat de Cluj, cu 2,5 milioane de pasageri, şi Iaşi, cu 1,7 milioane de persoane.

Apetitul pentru călătorii a accelerat şi în acest an, iar odată cu acesta au crescut şi tarifele pe care pasagerii le-au plătit pentru un bilet de avion. Tarifele biletelor de avion în Europa au fost cu 20-30% mai mari în vara acestui an faţă de perioada similară din 2019, potrivit datelor instituţiilor europene, scrie Financial Times.

Creşterile tarifelor, spun companiile aeriene, vin ca urmare a creşterii costurilor cu combustibilul, cât şi din cauza problemelor privind aprovizionarea cu piese şi componente pentru aeronave.

Există o penurie de componente şi termene mari de livrare din partea producătorilor. Cu toate acestea, Wizz Air şi Ryanair, cei mai mari operatori aerieni de pe plan local, se aşteaptă la profituri consistente în acest an, potrivit declaraţiilor pe care reprezentanţii companiilor le-au dat în presa străină.

Wizz Air este cel mai mare operator de pe plan local, având o cotă de piaţă de peste 50%, care a crescut odată cu căderea Blue Air, principalul competitor al operatorului ungar. Cea mai mare piaţă din portofoliul Wizz Air este România, unde operatorul aerian are şase baze, la Bucureşti, Cluj, Craiova, Sibiu şi Timişoara şi numără 171 de rute dinspre aeroporturile locale către 24 de ţări.

Spre deosebire de restul Europei, piaţa aeriană locală este  un specific aparte. Criza aviatică de anul trecut s-a suprapus cu căderea unuia dintre cei mai mari operatori de pe plan local, anume Blue Air, care a lăsat un gol în piaţă, dând şansa operatorilor străini să câştige mai multe teren, precum Wizz Air şi Ryanair.

Recent, Air Connect, o companie care a început operarea în primăvara acestui an şi care îşi propunea să fie un important furnizor de servicii de transport aerian pe segmentele interne, a anulat toate zborurile începând cu toamna acestui an. Air Connect avea o flotă formată din două aeronave, care au plecat la AeroItalia, într-un contract de închiriere.

Creşterea cotei de piaţă a unui jucător precum Wizz Air i-ar permite companiei să dicteze mai uşor preţurile din piaţă, în lipsa unor competitori puternici. Mai mult, prezenţa puternică a Wizz Air în majoritatea aeroporturilor locale poate impacta considerabil activitatea aeroporturilor, în mod negativ sau pozitiv.

Spre exemplu, aeroportul din Iaşi ocupă cel de-al treilea loc în clasamentul celor mai mari terminale din ţară în primele nouă luni ale acestui an, cu 1,7 milioane de pasageri. Poziţia aeroportului din Iaşi era, în mod tradiţional, ocupată de aeroportul din Timişoara. Această creştere a aeroportului din Iaşi se datorează faptului că Wizz Air a anulat toate cursele de pe aeroportul din Chişinău şi a mutat operaţiunile pe terminalul din Iaşi.

Recent, Wizz Air a închis baza de operare de la Suceava şi unele zboruri vor fi mutate la Iaşi. Această decizie va afecta considerabil aeroportul din Suceava, care va mai rămâne doar cu cinci rute ce vor mai fi operate de Wizz Air, în schimb, va contribui la creşterea aerogării din Iaşi.

De asemenea, anul trecut, după căderea Blue Air, Wizz Air a închis baza de la Bacău, acolo unde opera şi Blue Air, ceea ce a făcut ca Bacăul să îşi reducă semnificativ numărul de pasageri.