ZF 25 de ani. Natalitatea s-a prăbuşit în ultimii 25 de ani. Viitorul României se naşte acum în afara graniţelor

Natalitatea, un indicator foarte important pentru business local, s-a prăbuşit în ultimii 25 de ani.

Astfel, dacă în 1998 s-au născut 237.297 de copii, în unul dintre ultimii ani în care natalitatea s-a apropiat de pragul de 250.000 de naşteri, în 2022, ca o comparaţie, numărul s-a oprit la 171.132, într-o scădere abruptă faţă de anul anterior, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Creşterea vârstei medii la care femeile aleg să dea naştere unui copil, precum şi migraţia sunt cauzele care fac ca prognozele să arate că populaţia României va scădea constant următoarele decenii.

De altfel, în perioada 2009 – 2020, s-au născut în afara graniţelor mai mult de 332.000 de copii din mame românce, conform datelor. Aceşti copii sunt români, dar cresc, se duc la şcoală, se angajează şi contribuie la businessul altor ţări.

Acesta este şi cazul Danielei S., mama a doi copii de 5 şi 2 ani, amândoi născuţi în Franţa. Copiii ei văd România doar în vacanţe, iar în viitor lucrul acesta nu se va schimba.

„Am plecat din România în anul 2015, dar soţul meu era plecat din 2013. Nu puteam să începem să întemeiem o familie eu de aici şi el de acolo. Am plecat de la un job din logistică, am cumpărat o casă acolo, mi-am găsit un serviciu şi ne-am continuat viaţa. Acum nu cred că ne-am mai întoarce în România, nu mi-aş duce copiii la şcoală acolo, nu aş mai lucra eu pe salariul de acolo, iar soţul meu nici atât. În localitatea unde locuim este o comunitate mare de români, toţi cu familiile stabilite aici. Sunt oameni de peste tot din ţară: Maramureş, Călăraşi, Argeş, Ialomiţa, am venit cu toţii pentru acelaşi lucru, să trăim mai bine”, a spus ea.

Institutul Naţional de Statistică nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea cu privire la copiii români născuţi în străinătate, aşa că pentru anii 2021 şi 2022 datele sunt estimări ale ZF bazate pe mediile din anii de dinaintea pandemiei şi pe declaraţiile preşedintelui INS la prezentarea rezultatelor Recensământului din 2022.

Tudorel Andrei, preşedintele INS, spunea la o conferinţă în care prezenta rezultatele recensământului că avem un număr mare de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România în perioada 2009 – 2022, mai exact 410.927 copii dintr-un număr total de 2.880.097 nou-născuţi. 

Cei mai mulţi sunt aduşi pe lume în Spania, Italia, Republica Moldova şi Marea Britanie, după cum arată datele de la Recensământul din 2022.

Aceste date sunt confirmate şi de statisticile europene. În 2020, aproape 1 din 5 persoane născute în România nu locuia în ţară. Prin comparaţie, în 2010, valoarea era de 1 din 10. Această creştere de 7,3 puncte procentuale a fost cea mai mare din rândul ţărilor europene, după cum spun datele de la Eurostat.

 Scăderea natalităţii şi creşterea numărului de copii români care stau în străinătate au un impact semnificativ atât asupra pieţei muncii din România, cât şi la nivelul întregii economii, crede Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

„Aceste tendinţe demografice au implicaţii profunde asupra resurselor umane, migraţiei, creşterii economice şi sistemului de securitate socială. Prima consecinţă directă a scăderii natalităţii este o reducere a forţei de muncă disponibile în România. Atunci când numărul de copii născuţi scade, generaţia tânără va fi reprezentată de un număr mai mic de lucrători disponibili pe piaţa muncii în deceniile următoare. Aceasta va duce la o posibilă penurie de forţă de muncă, ceea ce poate afecta capacitatea de producţie şi de creştere economică a ţării”, a spus ea pentru ZF.

În plus, scăderea natalităţii poate provoca şi un dezechilibru între anumite sectoare ale economiei, unde cererea de personal ar putea depăşi oferta. Această emigrare a forţei de muncă poate duce la un vid de talente şi la lipsa expertizei în anumite industrii, precum şi la o scădere a capacităţii de inovare şi dezvoltare la nivel naţional.

„De asemenea, scăderea natalităţii şi creşterea migraţiei de forţă de muncă poate afecta negativ sustenabilitatea sistemului de securitate socială. Cu o populaţie îmbătrânită şi o forţă de muncă redusă, există un risc crescut ca sistemul de pensii şi de asigurări sociale să devină nesustenabil. Veniturile fiscale pot scădea, iar presiunea asupra bugetului public va creşte în termeni de cheltuieli pentru pensii şi alte beneficii sociale”, a concluzionat ea.