ZF 25 de ani. Ce spun principalii bancheri, oameni de afaceri şi CEO din businessul românesc despre ZF şi despre cum cred ei că va fi în viitor (IV)

18.11.2023, 10:00

Print Mail

Mihaela Lupu, CEO şi preşedinte al Directoratului UniCredit Bank România

Mediul de business poate şi trebuie să joace un rol vital în crearea unui viitor mai bun şi mai echitabil pentru toţi. De aceea invitaţia şi mesajul meu pentru viitor sunt despre sustenabilitate: să ne asigurăm că ne folosim puterea şi resursele în mod responsabil, pentru a educa, pentru a construi şi pentru a include. Doar în felul acesta ne vom asigura că există viitor.

Industria bancară se va confrunta cu o serie de provocări, dar şi de oportunităţi în următorii 10 ani. Importanţa pe care încep să o aibă serviciile bancare digitale, ascensiunea companiilor fintech şi a tehnologiei blockchain, utilizarea din ce în ce mai frecventă a inteligenţei artificiale (AI) şi a machine learning (ML) sunt doar câteva dintre elementele care cred ca vor influenţa şi schimba sectorul bancar la nivel internaţional. Cred cu tărie că băncile care sunt capabile să se adapteze la cerinţele în schimbare ale clienţilor şi la noile tehnologii vor fi cele care vor avea succes în această industrie în continuă evoluţie. Dacă vorbim despre sectorul bancar românesc, acesta a demonstrat că este unul solid şi foarte rapid adaptabil la contextul complex al ultimilor ani - pandemie, război la graniţă. Acest lucru îmi dă certitudinea că şi în viitor vom reuşi să ne îndeplinim rolul important pe care îl avem în societate, acela de a finanţa economia şi de a ne sprijini angajaţii şi clienţii. Ultimele rezultate ale UniCredit, cele 11 trimestre consecutive de creştere profitabilă, ne dau certitudinea că ce am făcut până acum am făcut bine. Şi că trebuie să continuăm în aceeaşi direcţie.

Aşa că în următorii 10 ani, dar şi în cei ce le vor urma ne vom urmări obiectivul de a ne consolida poziţia în sectorul bancar, valorificând modelul nostru paneurpean unic. Ambiţia noastră este să le putem oferi clienţilor o ofertă cuprinzătoare, de excepţie, care să răspundă tuturor nevoilor lor. Sunt convinsă că, alături de colegii mei din UniCredit şi de cei mai buni parteneri vom reuşi să ne îndeplinim această ambiţie. Şi, mai mult decât atât, sunt convinsă că UniCredit va continua să fie una dintre băncile esenţiale pentru viitorul României şi al Europei.

Ady Hirsch, CEO, ALKA Group

Iar un “message in a bottle“ pentru noua generaţie ar fi acesta: Alka activează cu succes pe piaţă de aproape 30 de ani. Succesul nostru a fost întotdeauna susţinut de oameni, unităţi de producţie, produse inovatoare, standarde ridicate de calitate, mărci puternice şi o extindere eficientă a canalelor de vânzare, atât în România, cât şi la export. În toate aceste domenii, ne propunem să investim continuu şi să ne concentrăm pe obiectivele noastre pentru următorii 10 ani, astfel să atingem un nivel ridicat de excelenţă.

Văd industria alimentară românească şi segmentul de snackuri într- o continuă creştere şi în viitor. Dorinţa consumatorilor pentru produse noi, de calitate superioară şi locale va reprezenta unul dintre motoarele de stimulare a dezvoltării noastre. Astfel că suntem optimişti cu privire la ceea ce ne rezervă viitorul, atât pentru economia românească, cât şi pentru Alka.

Adrian Marin, CEO Generali România

Este dificil să prezicem ce va fi peste 10 ani, dar este mai simplu să spunem cum ne-am dori să fie. Iar acest lucru, pe scurt, ar fi ca România să fie o ţară cu o dezvoltare economică robustă şi constantă, în care educaţia şi inovaţia să ocupe primul plan, pe fondul unui cadru legislativ echilibrat şi a unui nivel mai ridicat de responsabilitate individuală şi colectivă.

Recent, am trecut printr-o pandemie de amploare, aşa cum nu a mai existat de circa un secol, dar pe care omenirea a depăşit-o mult mai uşor. Acum, privind în jurul nostru, putem observa volatilitatea accentuată ce se manifestă în foarte multe planuri şi ale cărei efecte sunt dificil de prezis.

În acest context, ne mândrim că Generali România marchează 30 de ani de la revenirea pe piaţa din România după o prezenţă de lungă durată între 1835 şi 1948 şi rămânem consecvenţi în a crea valoare adaugată pentru clienţi, colegi şi mediul economic în general.

De aceea, avem curaj să privim cu optimism perioada următoare, iar direcţiile noastre principale sunt să ne continuăm strategia de creştere profitabilă, să rămânem extrem de robuşti din punct de vedere financiar şi să devenim tot mai performanţi în privinţa serviciilor oferite. Simultan, suntem orientaţi către sustanabilitate, pentru că viitorul ne obligă să fim mai responsabili cu prezentul. Nu în ultimul rând, lucrăm pentru a deveni mai flexibili, în primul rând în plan operaţional, dar şi în zona soluţiilor de protecţie pe care le oferim oamenilor şi businessurilor.

Credem că tehnologia are rolul principal în acest context şi investim continuu în noi soluţii, astfel încât să lucrăm mai uşor şi, în acelaşi timp, să îmbunăţim interacţiunile cu clienţii noştri indiferent de distanţa dintre noi sau de canalul de comunicare pe care ei îl aleg.

În această perioadă de schimbări accelerate, de multe ori impredictibile, este important să investim în încredere şi în rezilienţă. Tehnologia şi tot ce este asociat cu aceasta este un factor necesar, dar nu suficient. La fel de importante sunt schimbările de legislaţie, transformările demografice, cerinţele pieţei şi investiţiile în domeniu, mediul economic în ansamblu şi, desigur, tendinţele globale.

Privind către specificul nostru local, unde asigurările auto au cea mai mare cotă din piată, trebuie să fim proactivi în a scădea frecvenţa accidentelor rutiere. Credem cu tarie că responsabilitatea noastră ca asiguratori depăşeşte sfera financiară. Este obligaţia noastră să putem acorda despăgubiri financiare, însă, din păcate, nu putem repara tragediile. De aceea, suntem aici pentru a încuraja prevenţia şi responsabilitatea faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi participanţi la trafic.

Altfel, putem spune cu certitudine că riscurile, în general, vor continua să existe şi chiar se vor diversifica, deci protecţia financiară furnizată de companiile de asigurări va deveni tot mai importantă.

De asemenea, credem că o atenţie sporită trebuie acordată sustenabilităţii pentru că, în cele din urmă, toate parţile interesate ale industriei de asigurări să fie în câştig datorită serviciilor pe care le oferim.

Ştefan Stavrositu, Preşedinte Directorat BCR Asigurări de Viaţă VIG

BCR Asigurări de Viaţă VIG deţine o poziţie consolidată în topul pieţei asigurărilor de viaţă din România, având misiunea de a fi partenerul de încredere, care protejează valorile şi momentele importante ale vieţii, pentru fiecare dintre noi. Clienţii noştri sunt prioritatea noastră, iar responsabilitatea faţă de aceştia stă la baza tuturor deciziilor pe care le luăm în ceea ce priveşte cursul şi evoluţia companiei.

În următoarea perioadă continuăm să dedicăm know-how-ul, timpul şi toată experienţa noastră pentru a transforma BCR Asigurări de Viaţă VIG în alegerea firească a fiecărui client din România pentru asigurarea sănătăţii financiare. Urmărim astfel să contribuim la construirea unei vieţi mai bune a comunităţii în care trăim.

Planurile noastre pentru următorii ani se concentrează pe inovaţie, digitalizare, dezvoltare sustenabilă şi îmbunătăţirea continuă a produselor şi serviciilor oferite, pentru a oferi clienţilor nu doar produse inovatoare, ci şi o experienţă excelentă end-to-end, în raport cu compania.

Totodată, continuăm să investim atenţia şi resursele noastre în creşterea conştientizării importanţei educaţiei financiare şi în oferirea de informaţii referitoare la oportunităţile de protecţie, într-un mod cât mai transparent, astfel încât românii să ia decizii financiare sănătoase în prezent, pentru un viitor asigurat.

Mai mult, considerăm că un model de distribuţie variat al asigurărilor de viaţă va fi capabil să răspundă atât diferitelor comportamente de achiziţie ale clienţilor (offline şi online), cât şi nevoilor reale de protecţie, economisire şi investiţii.

Momentan, în România, ponderea asigurărilor de viaţă este de doar 18% din totalul asigurărilor, în timp ce în Germania această pondere este e 48%, în Franţa 55%, iar în Italia 76%. În următorii ani, ne dorim ca asigurările de viaţă să fie asimilate în obiceiul de consum şi comportamentul firesc al românilor, orientat spre prevenţie şi conştientizare a riscurilor.

Mai mult, conform studiului efectuat anul acesta de Gallup International la cererea Vienna Insurance Group în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est (CEE), inclusiv România, circa două treimi din populaţie conştientizează în mică măsură sau chiar deloc riscurile ce privesc sănătatea, locul de muncă, locuinţa, răspunderea personală şi riscurile la nivel cibernetic. Dacă acum şapte din zece respondenţi nu sunt în măsură să facă faţă în mod eficient riscurilor din cauza lipsei cunoştinţelor financiare necesare şi a barierelor psihologice, în următorii 10 ani ne aşteptăm la o creştere semnificativă a gradului de conştientizare a riscurilor în rândul populaţiei, ca urmare a numeroaselor iniţiative de educaţie financiară pe care jucătorii din piaţă le derulează în mod susţinut.

Ne dorim ca în viitor, deficitul de protecţie al românilor în faţa riscurilor să atingă un prag optim, care să le susţină sănătatea financiară. Asigurările de viaţă sunt o soluţie reală şi practică pentru echilibrarea acestei protecţii şi prevenirea problemelor financiare.

Nicolas Richard, CEO al ENGIE România

Magnitudinea şi urgenţa tranziţiei energetice reprezintă o provocare fără precedent pentru Europa, unde ENGIE doreşte să-şi aducă contribuţia: demersul nostru de a accelera spre Net Zero emisii de carbon poate deveni realitate numai dacă vom găsi calea optimă de colaborare cu clienţii, colegii, autorităţile publice, furnizorii şi partenerii de afaceri. De aceea, vă invităm să fiţi creatori de viitor prietenos şi, împreună, să scriem o poveste de succes.

În ceea ce priveşte industria energetică, putem spune că am fost martorii unor schimbări dramatice în ultima perioadă, care probabil că nu au fost ultimele. Cu toate acestea, trebuie să rămânem concentraţi pe obiectivul nostru: construirea unei lumi unde energia este accesibilă, fără carenţe în furnizare şi mai verde. O tranziţie de succes înseamnă atingerea Net Zero emisii de carbon, asigurând, în acelaşi timp, menţinerea sub control a costurilor suportate de populaţie şi de mediul de afaceri şi dezvoltarea unui sistem energetic robust şi fiabil.

Pentru a realiza acest lucru, sunt convins de necesitatea de a exploata toate pârghiile pentru decarbonare, punând clientul în centrul ”călătoriei”, de la necesitatea de a acţiona în domeniul eficienţei energetice, până la construirea unui mix de soluţii care combină molecula de gaz şi electronul, şi de a avea o adevărată colaborare între sectorul privat şi autorităţile publice (factorii de decizie, organisme de reglementare etc).

În acest sens, planificarea energetică va fi esenţială, pentru a stabili, într-un mod realist, ritmul schimbărilor care trebuie adoptate: în contextul local, România fiind un important producător de gaz natural, va trebui să sporim ponderea de energii regenerabile, să optimizăm consumul unitar de gaze şi electricitate al clienţilor noştri, punând, în acelaşi timp, bazele pentru gazele verzi, care vor înlocui, în timp, gazul natural convenţional.

Aşadar, în zece ani, vom avea clienţi care vor consuma mai inteligent, mai eficient şi mai ecologic, probabil colaborând cu noi pentru a optimiza consumul şi preţul. Tehnologiile care oferă flexibilitate (stocarea energiei în baterii, centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, turbinele cu ciclu combinat pe gaz) vor juca un rol central în sistemul energetic, atât la nivel centralizat, cât şi la nivel descentralizat.

Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei

Oamenii pot face orice, oamenii vor transforma România într-o ţară aflată în primul eşalon al ţărilor de pe minunatul nostru Pământ! Pentru următorii ani, avem o strategie de creştere bazată pe proiectele care ţin de tranziţia energetică.

Atunci când am devenit antreprenor am moştenit o economie şi o mentalitate generală provenită din comunism, orizontul tuturor se limita la o masă mai bună şi la libertatea de a călători. Astăzi, după mai bine de 30 de ani am construit o ţara sigură, modernă, cu o economie liberă şi cu perspective de creştere optimiste, oamenii sunt liberi şi prosperitatea a crescut de peste 10 ori. Oamenii pot face orice, oamenii vor transforma România într-o ţară aflată în primul eşalon al ţărilor de pe minunatul nostru Pământ!

Pentru următorii ani, avem o strategie de creştere bazată pe proiectele care ţin de tranziţia energetică. Ne propunem să ne implicăm şi mai mult în proiectele de regenerabile, să ne consolidăm portofoliul de servicii pentru proiecte de digitalizare, sisteme de smart metering, de măsurare inteligentă, smart grid, management energetic, asset management şi altele. Viziunea noastră este de a fi principalul facilitator de tranziţie energetică din România pe zona de energie, iar pentru următorii 10 ani avem planuri de a creşte accelerat şi a ajunge poate la chiar 200 de milioane de euro.

Ca business de familie, Adrem s-a dezvoltat foarte frumos în cei 30 de activitate, consolidându-şi poziţia pe piaţă. Am creat o companie cu notorietate în sectorul de energie, am modernizat industria noastră şi am încercat să aducem valoare societăţii prin acţiunile pe care le-am iniţiat şi implementat alături de partenerii noştri. Peste 10 ani, îmi doresc ca Adrem să fie cel puţin la fel de activă ca acum, să beneficieze de oportunităţile aduse de tranziţia energetică şi să se dezvolte atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În continuare, ne propunem să fim o companie ESG, care să se concentreze pe sustenabilitatea afacerilor, crearea de joburi şi dezvoltarea economiei şi industriei locale şi regionale de energie.

Cred că în următorii 10 ani vom vorbi despre oraşe inteligente, huburi energetice, producţia de energie din surse regenerabile, provocările din domeniu şi dezvoltarea sustenabilă a sectorului. Vom pune accent mai mare pe consumul sustenabil de energie, schimbarea mentalităţii în ceea ce priveşte valoarea reală a acestui produs, conservarea şi eficientizarea resurselor planetei, dar şi despre eficienţă energetică, infrastructură şi schimbări climatice, ca urmare a pachetului „Fit for 55”.

Cristian Erbaşu, proprietarul firmei Construcţii Erbaşu

Pentru economia românească îmi doresc o birocraţie cât mai redusă, un aparat de stat mai suplu, mai performant şi mai responsabil, dar şi un plan de ţară care să aducă o minimă stabilitate şi predictibilitate. În ceea ce ne priveşte, la nivelul grupului nostru îmi doresc o modernizare accelerată, astfel încât riscurile să fie reduse la minimum, iar competitivitatea, productivitatea şi eficienţa să fie la cote ridicate.

Levente Szell, cofondator şi general manager, Agrosel

Să avem harta lumii pe peretele birourilor noastre e cel mai natural lucru. Face parte din growth mindsetul nostru. Ne orientăm în special spre creşterea exporturilor în UE şi mai ales spre economiile în curs de dezvoltare.

Ne reinventăm permanent şi sper ca asta să nu se oprească niciodată. Vă dau două exemple în acest sens. În 2023 Hektar Seeds, linia de seminţe profesionale, adică cea destinată celor care cultivă ca să comercializeze, s-a desprins din Agrosel şi îşi urmează logica autonomă. La anul, se va desprinde şi linia de real estate. Asta va aduce mai multă claritate şi focus mai clar pe strategiile sectoriale pentru echipa de management. Ne aşteptăm ca dinamica noastră de creştere să se menţină şi pe termen mediu şi lung. Maturizarea elitei din businessul românesc înseamnă deja mai mult decât urmărirea profesională a indicatorilor de eficienţă. Înseamnă o conştientizare a importanţei ecosistemului de valori locale. E bine să faci bani, dar este şi mai bine să creezi şi valoare.

GYULA FATER, CEO al OTP Bank

Ritmul schimbării este exponenţial şi este extrem de dificil să anticipăm cum va arăta lumea peste trei ani, făcând anul 2033 să pară un scenariu care iese direct din science fiction (SF). Digitalizarea, automatizarea şi inteligenţa artificială duc la transformări dincolo de înţelegerea noastră actuală.

Cu toate acestea, cred că cel mai critic aspect nu va fi legat de posibilităţile create de aceste inovaţii, ci mai degrabă de factorul uman, modul în care ne putem adapta şi naviga în acest peisaj care evoluează rapid.

Ritmul schimbării din jurul nostru a accelerat semnificativ până la punctul în care majoritatea elevilor nu pot răspunde astăzi cu exactitate la o simplă întrebare despre viitoarele lor cariere, deoarece majoritatea profesiilor pe care le vor exercita nici măcar nu există încă. Aşadar, pregătirile noastre pentru următorul deceniu ar trebui să se concentreze în primul rând pe factorii umani, cum ar fi educaţia continuă, adaptabilitatea şi starea mentală bună (mental well-being). Dar, luând în considerare o predicţie mult mai tangibilă, sper că până în 2033, România va avea un sistem de autostrăzi dezvoltat care să conecteze toate oraşele mari, euro va fi înlocuit deja leul ca monedă naţională, vom fi aderat în sfârşit la spaţiul Schengen şi România nu va mai fi subiect al procedurii de deficit bugetar excesiv impuse de Uniunea Europeană.

În anii 1960, în Statele Unite, primele ATM-uri şi carduri de plată şi-au făcut debutul. Principala aşteptare la acea vreme era că, într-un deceniu, majoritatea sucursalelor băncilor vor dispărea, împreună cu numerarul. Ceea ce nu s-a întâmplat. Acum, 60 de ani mai târziu, îmi pot imagina o societate fără numerar care va apărea în anii 2030, foarte posibil condusă de o tehnologie sau un instrument care nu a fost încă inventat. În opinia mea, interacţiunea umană va avea în continuare un rol, dar va deveni mai puţin frecventă şi va fi utilă în special în tranzacţiile mai complexe. În consecinţă, băncile vor trebui să-şi extindă sfera de operaţiuni, oferind o gamă mai largă de servicii şi produse dincolo de cele financiare tradiţionale. Îmi amintesc multe articole care au surprins foarte bine evoluţia sectorului bancar şi a economiei locale, în stadii critice sau de boom (de expansiune). Dar mă întorc la un titlu din acest an, apărut în august, pentru că a fi conectat la prezent este chiar mai important acum. Articolul „ZF 25 de ani. Maratonul financiar. Activele bancare au crescut de peste 50 de ori în 25 de ani (...)” oferă o analiză cuprinzătoare a modului în care sectorul bancar din România a evoluat în ultimul sfert de secol, prezentând atât creşterea impresionantă, cât şi provocările acestuia. Analiza subliniază impactul diferitelor contexte, principalele etape de dezvoltare în fiecare deceniu şi modul în care peisajul sectorului bancar din România a fost remodelat, treptat, de către instituţiile financiare şi cererea clienţilor. De fapt, articolul surprinde modul real în care piaţa bancară s-a transformat, modul în care o vedem noi cei din industrie, în continuă evoluţie. Este o imagine care pentru mine a confirmat angajamentul jucătorilor din sector şi certitudinea că acest domeniu are resurse şi se poate dezvolta la un nivel deplin, aşa cum vedem în economiile mai dezvoltate.

Radu Savopol, cofondator 5 to go

Aş vrea să pot spune că suntem pregătiţi pentru următorii zece ani, dar e dificil să te pregăteşti şi să faci planuri pe termen lung în condiţiile în care astăzi totul este sub semnul imprevizibilului.

Apar evenimente neaşteptate pe toate planurile şi în toate domeniile, contextul financiar este incert, noutăţile tehnologice nu contenesc să ne surprindă. Însă, având în vedere tipicul afacerii noastre şi ritmul alert de dezvoltare de până acum, pot spune că suntem într-un proces de pregătire continuă, nu avem niciodată momente de respiro şi suntem gata oricând pentru noi provocări, noi etape, noi parteneriate şi schimbări de direcţie, atunci când situaţia le cere. Managementul schimbării este de altfel cel mai dificil într-un business şi e nevoie de o capacitate excelentă de gestionare a resurselor şi a echipei pentru a te adapta şi a evolua, în timp.

5 to go este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti, dezvoltat de la zero, cu o notorietate în creştere, de 72% la nivel naţional, conform unor cercetări de piaţă realizate anul acesta. Sigur că ne vom îmbunătăţi prezenţa locală – am atins deja pragul de 500 de cafenele în România şi vizăm să ajungem la 1.000 în următorii patru ani - şi ne vom extinde la nivel internaţional, avem planuri mari în zona asta. Încercăm să fim cât mai realişti în previziunile noastre, nu ne place să promitem lucruri pe care nu le putem implementa, de aceea derulăm analize de piaţă şi ne ghidăm după sfaturile experţilor, însă nu pot să neg că sunt o fire spontană şi îmi place să iau decizii uneori în funcţie de feelingul personal şi al echipei, dar nu fără să avem calculele bine făcute înainte.

Tot în ceea ce priveşte viitorul, 5 to go este şi rămâne un business al nostru, al familiei 5 to go cu care am pornit la drum. Împreună vom seta noi targeturi şi ne vom depăşi limitele. Desigur că parteneriatele pe care le vom încheia şi modelul de business se vor adapta schimbărilor care apar în timp, adaptabilitatea fiind, până la urmă, unul dintre elementele cheie ale competitivităţii şi succesului.

În piaţa noastră apar schimbări importante de la un an la altul, chiar de la o zi la alta, dar unele lucruri rămân constante. Printe ele, nevoia oamenilor de confort şi de momente de răsfăţ. Iar noi plănuim să răspundem acestei nevoi din ce în ce mai bine. Evident că există tendinţe specifice de evoluţie în toate sectoarele de business, legate de sustenabilitate şi protejarea resurselor planetei, de distribuţia produselor, de preferinţele consumatorilor, iar noi suntem deschişi la tot ce e nou şi vom ţine pasul cu ele.

Cu siguranţă cafeaua va fi la fel de căutată şi iubită, chiar dacă, probabil, vom avea mai multe reţete create de AI şi aparate mult mai performante care să ne ajute să obţinem o experienţă desăvârşită a gustului. Mesajul meu ar fi unul simplu: să creadă în visurile lor şi să le urmeze. Oricine poate să facă lucruri extraordinare, cu determinare şi un plan bine pus la punct. Este un îndemn valabil permanent, în orice context şi indiferent de anul în care ne aflăm.

Parcurg ştirile publicate de ZF zilnic sau măcar de câteva ori pe săptămână, pentru mine este un moment de relaxare. Mă inspiră multe lucruri pe care le văd în paginile voastre, interviurile, noutăţile, poveştile de succes, întotdeauna avem de învăţat din experienţele şi din reuşitele altora. Însă amintirile cele mai plăcute din ZF sunt legate de 5 to go, fiecare apariţie a brandului nostru în paginile voastre ne bucură în egală măsură. Şi mă bucur că nu sunt puţine.”

Adelina Badea, CEO Mobexpert

Învăţământul va fi esenţial în această evoluţie. Modernizarea şi adaptarea curriculumului vor fi necesare pentru a pregăti tinerii pentru cerinţele pieţei de muncă în schimbare. Educaţia continuă va juca un rol crucial în dezvoltarea personală şi profesională. România va face paşi importanţi în tehnologie şi inovare, însă va fi important să se menţină un echilibru între progres şi protejarea valorilor şi resurselor naţionale. Conservarea mediului înconjurător va fi o prioritate, şi fiecare dintre noi va avea un rol de jucat în această direcţie.

Să fim curajoşi, să avem CURAJUL să visăm!

Pentru a ne pregăti pentru următorii zece ani, ne concentrăm asupra a trei direcţii principale: dezvoltare, consolidare şi reinventare.

În ceea ce priveşte dezvoltarea, planul nostru este să extindem prezenţa companiei noastre în toate reşedinţele de judeţ. Vom continua să deschidem hipermagazinele care au devenit deja o parte integrantă a ofertei noastre, oferind clienţilor noştri o gamă variată de produse şi servicii de calitate. însă, pe lângă aceste hipermagazine tradiţionale, ne propunem să introducem şi magazine Concept Store, care vor aduce o experienţă de cumpărături inovatoare şi personalizată. Acest concept va oferi clienţilor noştri o selecţie mai amplă de produse, precum şi spaţii dedicate experienţelor unice de cumpărături.

Pe lângă extindere, ne concentrăm şi pe consolidare. Vom investi în infrastructură, logistică şi tehnologie pentru a asigura eficienţa operaţională şi pentru a oferi o experienţă de cumpărături fără probleme clienţilor noştri. Vom lucra la optimizarea lanţului de aprovizionare, la îmbunătăţirea proceselor şi la creşterea capacităţii de stocare şi distribuţie. Reinventarea reprezintă o altă prioritate majoră. Vom inova în produse şi servicii pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor în continuă schimbare ale clienţilor noştri. Vom explora tehnologii emergente, cum ar fi inteligenţa artificială şi realitatea augmentată, pentru a crea experienţe de cumpărături captivante şi personalizate. De asemenea, vom investi în dezvoltarea unei prezenţe online puternice şi în soluţii digitale inovatoare care să completeze experienţa în magazin. Prin aceste trei direcţii - dezvoltare, consolidare şi reinventare - suntem hotărâţi să ne pregătim pentru următorul deceniu şi să asigurăm că suntem în fruntea industriei de retail, oferind clienţilor noştri experienţe de cumpărături de neuitat şi produse de cea mai înaltă calitate.

Cât despre un titlu pe care mi-l amintesc este „OMUL CARE A MOBILAT O ŢARĂ” - Dan Şucu – coperta Business Magazin din anul 2013, în care fondatorul Mobexpert a fost prezentat la împlinirea celor 20 de ani de Mobexpert şi în care a oferit un interviu despre Mobexpert şi sfaturi pentru tinerii manageri şi antreprenori, sfaturi de care îmi amintesc şi astăzi că le-am printat şi le-am păstrat, sfaturi după care mă ghidez şi astăzi şi probabil şi în următorii zece ani.

Privind către următorii zece ani, îţi transmit acest „message in a bottle“ cu sinceritate şi gânduri bune. Aşteptările şi provocările viitorului vor fi diverse, iar drumul către progres va implica eforturi şi adaptabilitate.

Cât despre evoluţia sectorului de activitate din retailul de mobilă în următorii zece ani este susceptibilă să fie influenţată de mai mulţi factori şi tendinţe. Iată cum aş vedea această evoluţie:

1. Comerţul electronic în continuă creştere: întrucât tot mai mulţi consumatori aleg să cumpere mobilă online, este esenţial să dezvoltăm o prezenţă solidă pe internet şi să investim în platforme de comerţ electronic. Acesta ar putea fi un motor important pentru creşterea vânzărilor.

2. Personalizarea şi experienţa clienţilor: Tendinţa către mobilă personalizată sau semipersonalizată va continua să câştige teren. Companiile ar trebui să ofere servicii de consultanţă în magazin sau online, unde clienţii pot alege şi adapta mobilierul la nevoile şi gusturile lor.

3. Sustenabilitatea şi materialele ecologice: Pe măsură ce preocupările legate de mediu cresc, există o cerere tot mai mare pentru mobilă fabricată din materiale reciclabile şi sustenabile. Companiile din industria de mobilă ar trebui să investească în producţia şi promovarea produselor ecologice.

4. Realitatea augmentată (AR) şi realitatea virtuală (VR): Tehnologiile AR şi VR pot fi utilizate pentru a permite clienţilor să vizualizeze mobilierul în mediul lor înainte de a face o achiziţie. Aceste tehnologii pot îmbunătăţi experienţa cumpărătorului şi pot contribui la reducerea retururilor.

5. Colaborarea cu designeri şi influenceri: Asocierea cu designeri de mobilă sau cu influenceri din domeniul designului de interior poate contribui la creşterea vizibilităţii brandului şi la promovarea produselor. Acest lucru poate atrage un segment mai larg de clienţi.

6. Gestionarea lanţului de aprovizionare şi distribuţie: Eficienţa în gestionarea lanţului de aprovizionare şi distribuţie va juca un rol crucial în asigurarea livrării la timp şi a reducerii costurilor.

7. Confruntarea cu competiţia online şi offline: Competiţia în industria de mobilă va rămâne intensă, atât online, cât şi offline. Adaptabilitatea, inovaţia şi capacitatea de a răspunde rapid la schimbările din piaţă vor fi cheia succesului.

8. Globalizarea şi expansiunea pe pieţele internaţionale: Oportunităţile de creştere pot veni din expansiunea pe pieţele internaţionale. Companiile de mobilă ar trebui să exploreze posibilităţile de a-şi extinde prezenţa la nivel global.

În ansamblu, sectorul de retail de mobilă se va confrunta cu o serie de provocări şi oportunităţi în următorii zece ani. Pentru a rămâne competitive şi pentru a prospera, companiile ar trebui să fie pregătite să abordeze aceste tendinţe şi să-şi adapteze strategiile în concordanţă cu schimbările din piaţă.

Dorel Goia, preşedintele Consiliului de Administraţie al producătorului de materiale de construcţii TeraPlast

Pentru următorii ani, ne pregătim prin achiziţii în România şi în străinătate, deci continuăm pe acest drum care va face TeraPlast mai mare şi mai profitabil, care va reduce dependenţa României faţă de importuri şi va creşte satisfacţia acţionarilor TRP care au avut curajul să-şi investească economiile în acţiunile TeraPlast.

Uşa este deschisă pentru orice partener care ne poate creşte cota de piaţă, să ne facă mai rezistenţi la şocurile care vin cu sau fără voia noastră. Am avut experienţa a zece ani de parteneriat cu Gaz de France, un jucător global de care toată lumea a auzit, în businessul Politub, şi cu liderul mondial Aliaxis în TeraPlast. Ambele au fost exemple de succes.

Pentru acest domeniu industrial sunt sigur că vor exista fonduri publice şi private disponibile în următorii ani. Căci va trebui să ne ridicăm nivelul de trai şi civilizaţie pentru a ne apropia de standardele din vestul Europei şi în privinţa conectării la apă, a canalizării în România, dar şi în Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova. Iar Ucraina, după ce va trece de război, cu eforturile poporului ucrainean harnic şi decis, dar şi cu ajutorul BERD, Băncii Mondiale, FMI, şi al celorlalţi parteneri, va trebui să se concetreze pe refacerea infrastructurii şi a ţării. Aşadar, piaţa locală şi regională a sectorului este încă destul de generoasă.

Ne dorim o Românie mai dezvoltată, îndeosebi de către antreprenorii autohtoni, care sper să fie mai mulţi şi mai puternici şi care să-şi lege energiile şi speranţele de vigoarea şi interesul forţei de muncă a românilor din ţară şi a celor plecaţi peste hotare, mai puţin pe cea a lucrătorilor străini (din ţări îndepărtate precum India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka etc.) care vin la noi din motive economice şi pleacă tot din motive economice mai spre vestul Europei. Sau se întorc la familia de care le este atât de dor şi care sunt greu sau chiar imposibil de integrat în cultura fiinţei noastre naţionale, după cum demonstrează şi mare parte a emigraţiei din vestul Uniunii Europene (Belgia, Franţa, Germania).

Iar ca mesaj pentru noua generaţie şi generaţiile următoare, aş adăuga că cel mai valoros capital pentru dezvoltarea ţării şi a aspiraţiilor personale este CAPITALUL UMAN pe care trebuie să îl creştem mereu, să-i deschidem calea spre creativitate şi împliniri umaniste.

ZF a fost totdeauna un partener media valoros pentru noi. Mă voi restrânge doar la câteva articole care au reflectat activitatea TeraPlast:

- listarea TRP, «Acţiunile Teraplast intră astăzi la tranzacţionare» (link aici) sau «Acţiunile Teraplast Bistriţa vor intra miercuri la tranzacţionare pe BVB» (link aici) sau «Teraplast câştigă 9% la debutul pe Bursă» (link aici) sau «Oferta Teraplast a fost suprasubscrisă cu 4%» (link aici)

- cumpărarea fabricii din Serbia: «Teraplast a investit 11 mil. euro într-o fabrică de materiale de construcţii în Serbia, de unde aduce produse şi în România» (link aici) sau «Teraplast Bistriţa se extinde în străinătate şi cumpără cu 20 mil. lei o fabrică în Serbia» (link aici)

- vânzarea TeraSteel: «TeraPlast încasează 373 mil. lei din vânzarea diviziei Steel şi vrea să dea dividende speciale. Grupul va investi peste 25% din cifra de afaceri bugetată pentru 2021» (link aici) sau «TeraPlast a încasat 373 de milioane de lei din vânzarea diviziei Steel către Kingspan şi va acorda dividende speciale» (link aici) sau «Irlandezii de la Kingspan cumpără divizia de oţel a grupului român TeraPlast, evaluată la 410 mil. lei» (link aici)

- când am intrat în FTSE Russell: «Acţiunile OMV Petrom şi Teraplast vor fi incluse în indicii furnizorului global FTSE Russell. Radu Hanga, preşedinte BVB: Reprezentarea României în indicii FTSE Russell a crescut de la trei la cinci companii şi ne bucurăm că suntem prezenţi cu domenii cât mai diversificate, de la energie şi financiar, la IT» (link aici) sau «În sfârşit, Bursa de la Bucureşti îşi vede visul cu ochii: după ani de aşteptare promovează la statutul de piaţă emergentă. Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi surprinzător TeraPlast vor intra în structura indicilor FTSE Global Equity Index» (link aici)

- «Reţeta unicornilor româneşti: Bursa de Valori a făcut două companii de 1 miliard de lei în pandemie. Atât MedLife, cât şi TeraPlast, companii din prima ligă bursieră, sunt controlate majoritar de antreprenori români» (link aici)

- «Teraplast a preluat activitatea Politub după achiziţia integrală a pachetului de acţiuni într-o tranzacţie de 22 mil. lei» (link aici)

Să fiţi peste 127 ani (câţi ani are TeraPlast) tot aşa, cel mai citit ziar de business din România şi din centrul Europei!”

Volker Raffel, CEO al E.ON România

Când eşti într-un roller coaster nu poţi să râzi mereu cu gura până la urechi. Te mai şi sperii, mai spui şi două-trei rugăciuni. Dar ştii că la final va fi bine şi le transmiţi asta şi celor de lângă tine, dându-le încredere. Cam asta face Ziarul Financiar. Dă încredere că se poate, că va fi bine. Că o aterizare poate însemna, uneori, mai mult spaţiu de manevră pentru o viitoare creştere. Că, da, chiar poţi reuşi să faci business în România. Că avem, ca ţară şi popor, o mulţime de atuuri. De aceea, cred că tenacitatea cu care Ziarul Financiar a promovat mediul de afaceri din România, chiar şi în momente în care mulţi îl priveau cu scepticism, este în sine o sursă de inspiraţie.

România are astăzi o şansă istorică de a-şi proiecta, practic, viitorul. Iar această şansă de neratat este reprezentată de miliardele de euro din fondurile europene care îi sunt puse la dispoziţie. Dar ele nici nu pică din cer, nici nu ne intră singure în sac. Dacă autorităţile se vor mobiliza cum trebuie pentru a obţine aceste finanţări şi le vor direcţiona inteligent acolo unde este cea mai mare nevoie atunci România va arăta peste zece ani aşa cum ne dorim cu toţii. O ţară cu drumuri bune, cu şcoli şi spitale moderne, cu o infrastructură energetică solidă şi digitalizată, iar dacă adăugăm la acest tablou şi rezervele de gaze din Marea Neagră, va fi o ţară care va avea în mână toţi aşii pentru a-şi revendica poziţia de lider energetic regional.

Dacă, în sfârşit, va exista stabilitate şi predictibilitate fiscală şi legislativă investitorii vor fi impulsionaţi să pună umărul la viitorul ţării, creând locuri de muncă, contribuind la creşterea economiei şi a nivelului de trai, ceea ce ar putea atenua, dacă nu chiar stopa, exodul creierelor. Peste
10 ani, România poate fi o ţară de nota 10. Şansa este aici, acum. Să nu o risipim.

Următorii ani stau, fără îndoială, sub semnul tranziţiei energetice. Avem, chiar în faţa noastră, cea mai mare transformare a sistemului energetic de la electrificare şi gazeificare încoace. De aceea, strategia noastră este structurată pe trei priorităţi: sustenabilitate, digitalizare şi creştere. Reţelele de energie reprezintă coloana vertebrală a tranziţiei şi realitatea este că acestea trebuie întărite, modernizate şi extinse astfel încât să aibă capacitatea să integreze cât mai multe surse regenerabile şi să poată susţine electrificarea fără precedent a transporturilor, clădirilor şi industriei.

Avem deja în România o creştere spectaculoasă a capacităţilor de producţie din surse regenerabile şi de aceea, pe zona de distribuţie, prioritatea noastră absolută pe termen scurt, mediu şi lung este reprezentată de investiţii în modernizarea reţelelor.

Accesarea fondurilor europene reprezintă o prioritate pentru noi pentru că reprezintă o importantă sursă de finanţare care ne va permite să modernizăm în continuare reţeaua şi să o pregătim pentru rolurile sale viitoare suplimentare, cum ar fi distribuţia hidrogenului şi a gazelor verzi sau generarea descentralizată a energiei la scară mare.

De exemplu, ne-am asumat, în premieră în România, realizarea primului proiect care are ca obiectiv testarea încălzirii sustenabile a locuinţelor pe baza unui amestec de gaze naturale (80%) şi hidrogen (20%). Denumit 20HyGrid, acesta urmăreşte să demonstreze că, din punct de vedere tehnic, este posibilă şi sigură adăugarea de hidrogen, în proporţie de 20% din volum, în reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale existente în România. Rezultatele vor servi drept model de bună practică pentru viitoarele proiecte şi pentru utilizarea hidrogenului în diferite domenii, inclusiv pentru încălzire, prepararea apei calde menajere şi a hranei.

Şi pe zona de furnizare suntem angajaţi deplin în crearea unei lumi a energiei cu zero emisii. Facem acest lucru oferind tuturor clienţilor noştri acces la o aprovizionare sustenabilă cu energie electrică şi căldură. Casa viitorului înseamnă în viziunea noastră o locuinţă smart, care îşi asigură energia necesară din surse verzi şi este echipată cu soluţii de eficientizare a consumului pentru a reduce costurile cu energia şi a contribui astfel la reducerea emisiilor. Provocarea noastră este ca în următorul deceniu să reuşim ca tot mai mulţi dintre clienţii noştri să aibă astfel de locuinţe cu ajutorul soluţiilor noastre.

Acest deceniu este o şansă unică pentru ca România să ajungă din urmă ţările din Vest. Dacă vom avea un cadru legislativ şi de reglementare adecvat şi stimulativ, atunci operatorii din domeniu vor putea să îşi facă treaba: să modernizeze infrastructura românească folosind banii UE pentru a asigura ţării securitate energetică, preţuri stabile şi competitivitate şi dezvoltare economică.

Tranziţia accelerată la energia sustenabilă este nu doar cea mai mare provocare pentru sector ci şi o mare oportunitate pentru România. Inevitabil, o mare parte din infrastructura energetică actuală va fi înlocuită pentru a creşte capacitatea sistemului de a integra sursele regenerabile, aflate într-o creştere explozivă, iar pe partea de reţele de gaze vom vedea un rol crescut acordat hidrogenului, biomasei, biometanului etc . Vorbim, practic, despre o transformare uriaşă: foarte probabil, în următorul deceniu în sectorul energetic vom asista la mai multe evoluţii decât am văzut în toţi ultimii 30 de ani.

Jovan Radosavljevic, general manager al Coca-Cola HBC România

Fie că vorbim despre oameni sau companii, conştientizarea faptului că tot ceea ce facem azi are un impact asupra zilei de mâine este fundamentală pentru viitorul pe care îl vom avea. Un lucru care îmi dă încredere în viitor este faptul că noile generaţii dezvoltă grija faţă de mediu şi faţă de semeni mult mai devreme decât cele dinaintea lor.

Potenţialul de creştere, atractivitatea din perspectiva investiţională şi poziţia competitivă a României la nivel regional sunt aspecte care cred că vor rămâne solide şi în viitor.

În următorii 10 ani, cred că se va schimba destul de mult întreaga noastră viaţă, personală şi de business, în contextul evoluţiei digitale accelerate, pornind de la explozia şi trendul continuu ascendent al comerţului online şi până la diversificarea instrumentelor online şi a tehnologiilor utilizate pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a serviciilor oferite clienţilor şi consumatorilor.

Din acest viitor mai bun la care aspirăm cu toţii trebuie să facă parte şi o presă liberă, riguroasă, atentă la subiectele care contează pentru români. Ziarul Financiar a trecut cu succes testul timpului în primii săi 25 de ani şi sunt convins că o va face şi de acum înainte.”

Strategia de afaceri Coca-Cola HBC România se bazează pe o adaptare continuă. Ne-am ajustat strategia de investiţii astfel încât să răspundă dinamicii din evoluţia societăţii, cât şi să ţinem pasul cu cele mai noi tehnologii.

România este o piaţă foarte importantă pentru Coca-Cola, este un hub regional de inovaţie si producţie. Am investit constant în cele trei fabrici, pentru a extinde capacitatea de producţie şi depozitare, a creşte performanţa şi eficienţa. Am pus mereu accent pe dezvoltarea oamenilor din echipa noastră si pe o relaţie onestă şi de durată cu clienţii şi furnizorii noştri. De asemenea, am dorit să fim mereu aproape de consumatorii noştri, să le ascultăm feedback-ul, să le înţelegem nevoile pentru a le putea oferi produse de calitate, servicii excelente şi experienţe memorabile. Astfel, pentru următorul deceniu, toate aceste acţiuni rămân prioritare pentru noi.

Coca-Cola HBC România înseamnă la ora actuală 1.500 de angajaţi şi 3 fabrici de producţie, cu o capacitate maximă de îmbuteliere de 8,5 milioane de litri de băuturi zilnic. Cu 14 depozite în toată ţara şi un lanţ de aprovizionare bine pus la punct, ne asigurăm că fiecare român se poate bucura de băutura potrivită în orice moment al zilei. Acest lucru este posibil doar prin parteneriatul cu peste 83.000 de clienţi care ne vând produsele.

Suntem prezenţi pe piaţa locală de 32 de ani şi, dintotdeauna, privim viitorul prin prisma unei întrebări esenţiale: ce putem face mai mult şi mai bine, pentru ca activitatea noastră să aibă un impact pozitiv cât mai însemnat? Iar asta face ca, an de an, să ne extindem portofoliul de iniţiative de sustenabilitate, unele de pionierat, să inaugurăm investiţii care creează valoare şi să contribuim la dezvoltarea economiei locale, a comunităţii şi a oamenilor.

Julien Ducarroz, CEO Orange România

În orice domeniu de activitate, e important să laşi lucruri şi idei utile în urmă, din care generaţia de mâine să extragă esenţialul. E la fel de important să te asiguri că mesajele tale ajung cu bine la destinatar şi vor avea impactul dorit.

Şi pentru că sunt optimist, cred că în următorul deceniu copiii şi tinerii de acum vor folosi şi mai mult tehnologia pentru a schimba în bine viaţa lor şi a celor de lângă ei. Cu o condiţie: să utilizeze cu claritate, echilibru, responsabilitate şi inteligenţă toate toolurile moderne pe care le au la dispoziţie, pentru a inova, a-şi împlini onest potenţialul şi pentru a fi ei înşişi un model de urmat, într-o lume mai bună.

Mă bucur că la Orange putem să le oferim celor din jur cea mai performantă conectivitate şi acces la cele mai noi tehnologii, care îi ajută să comunice, să lucreze şi să-şi fructifice ideile creative. Evoluţia aici este spectaculoasă: în urmă cu 10 ani lansam conectivitatea 4G, azi avem 5GĂ cu cele mai rapide viteze de transfer, de până la 1,5 Gbps, care-ţi permit să explorezi lumea mai rapid ca niciodată, iar peste alţi 10 ani vom fi cu siguranţă martorii unui nou salt tehnologic impresionant, în care reţelele viitorului vor transforma oraşe, afaceri şi felul în care gestionăm obiecte interconectate de la distanţă. Vorbim astăzi foarte mult de AI, iar în următorii ani, de reţelele de comunicaţii şi de capabilitatea lor de a transmite şi gestiona datele în mediul online va depinde şi evoluţia inteligenţei artificiale, a experienţelor imersive şi a unei lumi cu mult mai conectate.