ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Antonio Stoean, director divizia agri, TTS: Portul Constanţa poate face faţă unor volume mult mai mari

02.04.2021, 00:05 Autor: Florentina Niţu

♦ TTS (Transport Trade Services) este un grup de firme de logistică al cărui core-business constă în  transport fluvial şi operare portuară ♦ Grupul are o capacitate de transport de circa 800.000 tone şi transportă anual 9-10 mil. tone de mărfuri vrac (cereale, minereuri, îngrăşăminte chimice).

Antonio Stoean, director divizia agri în cadrul TTS, cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, controlat de antreprenorul Mircea Mihăilescu, consideră că volumul de marfă din portul Constanţa are potenţial major de creştere, însă este nevoie de investiţii în infrastructura din România care conduce către port.

„Constanţa este un colector de marfă din tot bazinul Dunării, care, pentru cereale, este format din Ungaria, Serbia, Bulgaria şi România. Avantajul portului Constanţa este că poate consolida toate aceste volume de marfă. Ungaria este o ţară închisă şi Serbia, la fel, iar Constanţa este portul natural al acestora. Bulgaria are porturile Varna şi Burgas, însă nu poate opera nave Panamax şi post-Panamax, cu o capacitate de peste 70.000 de tone. Potenţial de creştere în portul Constanţa este major datorită potenţialului de dezvoltare a infrastructurii în România. Portul Constanţa poate face faţă unor volume mult mai mari”, a spus Antonio Stoean în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Băncii Transilvania.

El a adăugat că în prezent portul Constanţa are o capacitate de depozitare a cerealelor în silozuri de 1,2 milioane de tone, plus o capacitate 200-300.000 de tone de depozitare în orizontală (magazii), faţă de un siloz, cât avea acum 20 de ani. „Portul Constanţa s-a dezvoltat, infrastructura care duce la port a rămas în urmă.”

Anual, prin portul Constanţa sunt transportate circa 25 de milioane de tone de cereale din Bazinul Dunării, dintre care 10-12 milioane sunt româneşti. Cei mai mari cinci traderi de cereale, în frunte cu chinezii de la Cofco, au în principal silozuri în apropierea portului. Ei au o capacitate de stocare a cerealelor de 1,7 milioane de tone, adică 4,4% din capacitatea totală a României, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, aferente anului 2019. De asemenea, TTS deţine în Constanţa un siloz cu o capacitate de stocare de 110.000 tone.

„În contextul lanţului logistic pentru agricultură vorbim şi de infrastructura care este legată de porturile dunărene. Câteva dintre porturile dunărene, care au fost conectate la cale ferată, sunt nefuncţionale în momentul de faţă. Aprovizionarea porturilor dunărene se face în special cu camioane şi este o pierdere majoră, vizavi de capacitatea feroviară care ar putea fi folosită. Mai mult, folosirea preponderentă a camioanelor duce la blocaje de trafic, având în vedere că avem o singură autostradă care serveşte portul Constanţa”, a afirmat Stoean.

El a adăugat că în prezent un voiaj de la Constanţa la Curtici durează între 7-8 zile, pe când un tren de la Hamburg la Budapesta face 24 de ore. „Timpul nostru de tranzit şi costurile sunt incomparabil mai mari.”

Antonio Stoean susţine că fermierii şi-au făcut treaba, aproape toţi având silozuri „în curte”, iar operatorii portuari au construit în ultimii zece ani silozuri de-a lungul Dunării – la fiecare 70 km pe partea românească a Dunării fiind câte un siloz. 

„Investiţiile făcute de sectorul privat au atras volume mari de marfă. În acelaşi timp operatorii şi-au dorit optimizarea fluxurilor de marfă, pentru eficientizare şi reducerea costurilor. În acest sens, complementar transportului de cereale (pe aval) operăm îngăşăminte, care vin de peste mări, asigurăm operaţiuni de însăcuire, le transportăm pe Dunăre în terminalele noastre din Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Becheţ şi Turnu Severin, acestea fiind apoi distribuite către fermieri. Reuşim astfel să optimizăm fluxurile, dar şi să oferim un serviciu mai sofisticat pentru cei piaţă”, a explicat reprezentantul TTS.

Acum, Antonio Stoean consideră că este momentul ca şi autorităţile române, dar şi europene să intervină şi să privească complexul logistic integrat, şi nu fracţionat. „Dacă vorbim de agricultură, avem nevoie de un concept care include infrastructura rutieră, feroviară, fluvială şi portuară.”

Pe Dunăre, el a precizat că principala problemă este navigabilitatea, deşi există o strategie a Dunării care îşi propune să asigure senalul navigabil cu adâncime de 2,5 metri pe toată durata anului. „Este un diziderat frumos, un vis în momentul actual, dar pentru noi asigurarea cotelor minime de navigaţie, în special la praguri, este esenţială. În transportul fluvial, colectăm marfă din tot bazinul Dunării, iar o întârziere în zona noastră de operare provoacă întârzieri pe tot lanţul logistic. În afară de preţ şi calitate, clientul are nevoie de predictibilitate”, a întărit el. 

Totuşi, Stoean menţionează că există o soluţie la îndemână pentru agricultură, infrastructura pe care lucrează este funcţională, însă perfectibilă. „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce aşteaptă clientul de la noi. Cuvântul cheie este predictibilitatea este ce aşteaptă, într-un domeniu volatil, meteodependent ca agricultura şi transportul pe apă. Clientul are nevoie de o ancoră stabilitate”, a completat el.

Cum a fost 2020 şi care sunt premisele pentru 2021?

„Anul 2020 a fost provocator, pentru că ne-am confruntat cu cea mai mică recoltă din România din ultimii zece ani din cauza secetei, lucru care nu ne-a speriat, dar ne-a dat peste cap planurile. Totuşi, am reuşit să transformăm această provocare în oportunitate, iar la sfârşitul anului am avut rezultate peste aşteptări şi volume transportate mai mari decât cele din 2019, datorită cerealelor preluate din serbia şi Ungaria, unde nu a fost secetă”, a afirmat Antonio Stoean.

El a precizat că provocările de anul trecut au fost pandemia şi seceta, care au avut un impact major asupra transportului agricol, dar situaţia cu care s-a confruntat compania TTS a împins-o să caute soluţii de dezvoltare pentru viitor, astfel încât să optimizeze costurile.

„Perspectivele pentru anul acesta sunt foarte bune, dacă ne uităm pe câmp şi la ploile din ultimele zile. Sezonul a început puternic, prima jumătate de an arată bine şi ne aşteptăm ca 2021 să fie un an bun”, a mai spus Stoean.

 

 

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania