ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. În cinci ani, România ar putea acoperi jumătate din consumul intern de carne de porc, dar birocraţia este o frână. „Durează un an să faci un PUZ, încă 8 luni un proiect de mediu. Termenele trebuie reduse“

16.03.2021, 09:30 Autor: Florentina Niţu

Producătorii susţin că este prea devreme ca fermierii locali să-şi asume riscurile unor investiţii în sectorul suinelor, unde pierderile produse de pesta porcină trec de 1 miliard de euro.

În cinci ani, România ar putea sa­tis­face jumătate din consumul intern de carne de porc din producţia locală, faţă de 25-27% în prezent, dacă se iau măsuri concrete pentru eradicarea pestei porcine africane şi este susţinută financiar reproducţia suinelor, a fost una dintre concluziile invitaţiilor ediţiei din 15 mar­tie a emisiunii ZF Agropower, un proiect al ZF şi Băncii Transilvania. 

„În anul 2021 ne gândim să facem un plan de acţiune pentru eradicarea pestei porcine africane împreună cu celelalte ministere, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Interne, dar şi cu mediul asociativ. Am constituit grupul de lucru, am făcut principalele modificări legislative şi aşteptăm OK-ul din partea tuturor să îl introducem în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Ne-am uitat la modelul spaniol şi la modelul polonez, care se apropie de sistemul de creş­tere a porcilor din România“, a spus Robert Chioveanu, preşedinte al Auto­rităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

România se confruntă cu această boală în rândul porcinelor de la mijlocul anului 2017 şi peste 700.000 de porci au fost sacrificaţi şi circa 5.000 de mistreţi au fost infectaţi, conform celor mai recente date ale autorităţilor. Pierderile provocate de virus se ridică la peste 1 miliard de euro, conform specialiştilor din domeniu.

Numărul focarelor este în scădere faţă de 2019, când a ajuns la un prag maxim, însă la începutul acestui an sunt 430 de focare în România, iar 7-8 ferme comerciale, ce cresc câ­teva zeci de mii de porci, au fost de­populate în urma apariţiei virusului. Robert Chioveanu crede că pentru a salva industria, scăpând de virus, ar trebui să se facă controale în trafic privind mişcarea ani­ma­lelor dintr-o zonă în alta, să se sta­bi­lească un număr maxim de porci crescuţi în exploataţiile noncomerciale, să se veri­fice modul de comercializare şi reproducţia să fie controlată. Au mai existat astfel de ini­ţiative legislative, însă nu măsuri con­crete.

„Susţinem individualizarea tuturor animalelor prin ţinerea sub control a transporturilor de animale dintr-o localitate în alta şi implementarea unor măsuri clare în ceea ce priveşte comercializarea şi mişcarea efectivelor în teritoriu şi regulile de biosecuritate în funcţie de dimensiunea fermei. Din estimările noastre am pierdut 1 miliard de euro din cauza pestei porcine africane până în prezent, doar despăgubi­rile pentru animalele omorâte anul trecut fiind de 40 de milioane de euro. Putem merge mai departe în felul acesta?“, a susţinut Ioan Ladoşi, preşedinte al Aso­ciaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR). Despăgubirile totale pentru pesta porcină africană până la finalul anului 2020 s-au ridicat la 600 mil. lei, a precizat Robert Chioveanu.

Ioan Ladoşi a menţionat că înainte de virusul pestei porcine africane, producătorii români asigurau 60% din consumul intern de carne de porc proaspătă, nu şi pentru procesare, iar acum asigură maximum 30%. „În trei ani am scăzut la jumătate şi am mari îndoieli că în cinci ani am putea să ne revenim. După cum a început anul, nu cred că anul acesta vom mai produce 25% din consum“, a adăugat el.

În 2019, ultimul an pentru care există date statistice disponibile, balanţa comercială pe segmentul porci vii şi carne de porc în România ne arată un minus de 672 de milioane de euro. Consumul intern de carne de porc a fost de 739.000 de tone, ceea ce înseamnă un necesar de 9 milioane porci pentru abatorizare, a explicat Aurel Simion, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Anual, România creşte 3,9 milioane de porci.

„Pentru satisfacerea consumului de carne de porc din surse interne, ceea ce ne dorim, este necesară creşterea numărului de scroafe din România cu circa 192.000 de capete. Pe perioada de tranziţie (2021 – 2022 – n.red.), am menţinut Submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole“ prin care se vor putea realiza investiţii în sectorul creşterii animalelor. De altfel, am depus prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o măsură pentru reproducţia în sectorul suin şi în sectorul avicol. La porcine vom face 50 de ferme, avem 80 de beneficiari şi acordăm 470 de milioane de euro. Am asigura 100.000 de scroafe până în 2026“, a afirmat Aurel Simion.

El spune că Ministerul Agriculturii îşi doreşte ca investiţiile în redresarea sectorului de creştere a porcinelor să meargă mână în mână cu măsurile de stopare a virusului pestei porcine africane. „Eu cred că suntem pe drumul cel bun şi zic că putem popula 50 de ferme în cinci ani.“

Cu toate acestea, Ioan Ladoşi consideră că „este imposibil să fie implementat acest program, pentru că nu avem de unde să luăm scroafe matcă într-un interval de timp atât de scurt“.

Ioan Szabo, administrator al companiei Europiglets Band, care deţine o fermă de reproducţie a suinelor şi una de îngrăşare, crede că sectorul ar putea fi susţinut pentru dezvoltare şi prin subvenţii. „Fermele existente ar trebui să primească o subvenţie de 100-150 de euro pe locul de scroafă, ca să putem dezvolta reproducţia, nu numai să se aloce bani pentru construirea noilor ferme“, a menţionat el.

Totodată, el afirmă că pentru a fi stimulate investiţiile, este nevoie de micşorarea birocraţiei. „Avem un proiect de investiţii la care lucrăm de doi ani şi probabil îl terminăm peste un an. Să faci un Plan Urbanistic Zonal durează un an, să faci un proiect de mediu durează 6-8 luni. Termenele de acceptare trebuie scăzute“, a spus antreorenorul din judeţul Mureş.

Şi alţi crescători de porci din sector au investiţii prevăzute în acest an, a precizat Ioan Ladoşi, dar cu reţinere, pentru că riscurile sunt mari. „M-aş bucura dacă în următorii cinci ani am reuşi să stopăm virusul pestei porcine africane în România şi ne-am stabiliza cu efectivul de scroafe la nivelul anului 2019“, a spus el.

Aurel Simion este mai optimist şi menţionează că îşi doreşte ca în cinci ani „să ajungem să producem noi în totalitate ceea ce consumăm şi să nu mai vedem balanţa comercială pe minus“.

 

 

Robert Chioveanu,

preşedinte, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

► În anul 2021 ne gândim să facem un plan de acţiune pentru eradicarea pestei porcine africane împreună cu celelalte ministere, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Interne, dar şi cu mediul asociativ. Am constituit acest grup de lucru, am făcut principalele modificări legislative şi aşteptăm OK-ul din partea tuturor şi să îl introducem în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Ne-am uitat la modelul spaniol şi la modelul polonez, care se apropie de sistemul de creştere a porcilor din României. 

► Până în prezent despăgubirile pentru pesta porcină au fost de 600 de milioane de lei. În 2019 am despăgubit fermierii cu 57 de milioane de euro, în 2020 i-am despăgubit cu 40 de milioane de euro şi în 2021 ne aşteptăm la un cuantum destul de ridicat, pentru că 7-8 ferme comerciale au s-au confruntat cu virusul. 

► Reducerea birocraţiei este o prioritate instituţională şi cred că prin digitalizare şi implementarea unor măsuri legislative, care vor impune digitalizarea, putem schimba lucrurile. Acest sector (agricol – n. red.) a fost de-a lungul anilor îngreunat de hârţogăraie, care a făcut mulţi fermieri să se lase de creşterea porcilor în România.

► Este nevoie de o comunicare mai bună şi atenţionare, începând de la gospodarul cu 2-3 porci până la cel cu fermă comercială, de la vânător până la proprietarul fondului de vânătoare şi de la paznicul de vânătoare până la primarul din comună. Trebuie să fim mai conştienţi. 

 

Aurel Simion,

secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

► Pentru satisfacerea consumului de carne de porc din surse interne, ceea ce ne dorim, este necesară creşterea numărului de scroafe din România cu circa 192.000 de capete. Pe perioada de tranziţie, am menţinut Submăsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” prin care se vor putea realiza investiţii în sectorul creşterii animalelor. De altfel, am depus prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o măsură pentru reproducţia în sectorul suin şi în sectorul avicol. La porcine vom face 50 de ferme, avem 80 de beneficiari şi acordăm 470 mil. euro. Am asigura 100.000 de scroafe până în 2026.

► Din 2015 până în 2019, numărul de porci a scăzut cu 28,5%. Ideea noastră, a ministerului, este să meargă investiţiile mână în mână cu măsurile de stopare a virusului pestei porcine africane şi eu cred că suntem pe drumul cel bun.

► Îmi doresc ca în cinci ani să ajungem să producem noi în totalitate ceea ce consumăm şi să nu mai vedem balanţa comercială pe minus.

 

Ioan Ladoşi,

preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România

► Autorităţile ar trebui să se concentreze către stoparea pestei porcine africane, pentru că doar anul acesta au căzut 7-8 ferme comerciale şi nu ne mai asumăm riscuri. Dacă nu stopăm boala, nu o să putem vorbi despre satisfacerea cererii interne. Mai întâi, autorităţile trebuie să protejeze investiţiile în sectorul comercial al creşterii porcilor.

► Noi suţinem individualizarea tuturor animalelor prin ţinerea sub control a tuturor transporturilor de animale dintr-o localitate în alta şi implementarea unor măsuri clare în ceea ce priveşte comercializarea şi mişcarea efectivelor în teritoriu şi regulile de biosecuritate în funcţie de dimensiunea fermei. Din estimările noastre am pierdut un miliard de euro din cauza pestei porcine africane, doar despăgubirile pentru animalele omorâte anul trecut sunt de 40 de milioane de euro. Putem merge mai departe în felul acesta?

► Înainte de virusul pestei porcine africane asiguram 60% din consumul intern de carne de porc proaspătă, nu şi pentru procesare, iar acum asigurăm maximum 30%. În trei ani am scăzut la jumătate şi am mari îndoieli că în cinci ani am putea să ne revenim. După cum a început anul, nu cred că anul acesta vom mai produce 25% din consum.

► M-aş bucura dacă în următorii 5 ani am reuşi să stopăm virusul pestei porcine africane în România şi ne-am stabiliza cu efectivul de scroafe la nivelul anului 2019. Suntem într-o pandemie umană, dar ne aflăm, în paralel, într-o pandemie a pestei porcine. Aceste virusuri trebuie tratate cu seriozitate. Pesta porcină este o ameninţare la securitatea alimentară a României.

 

Ioan Szabo,

administrator, Europiglets Band

► Dacă ai pestă porcină în fermă poţi primi despăgubire, dar dacă ai pestă în jurul fermei ţi se blochează activitatea şi nu primeşti nimic. Noi am fost blocaţi 50 de zile în decembrie, când preţul era normal, şi am fost deblocaţi în ianuarie, când au scăzut şi preţul şi cererea. Am avut o pierdere doar din preţul de livrare de 100.000 de euro dintr-o fermă de 700 de scroafe. Preţul a scăzut de la 5,4 lei/kg în viu în decembrie la 4 lei/kg în viu în ianuarie. Fermierii fac protecţie socială în România, din păcate.

► Pentru a ne dezvolta avem nevoie de micşorarea birocraţiei. Avem un proiect la care lucrăm de doi ani şi probabil îl terminăm peste un an. Să faci un Plan Urbanistic Zonal durează un an, să faci un proiect de mediu durează 6-8 luni. Termenele de acceptare trebuie scăzute.

► Eu cred că o cofinanţare de 10% pentru un proiect de investiţii din partea fermierului este prea mică, deoarece trebuie să simţi greutatea investiţiei. O cotă de 50-70% ajutor nerambursabil este de ajuns şi astfel ar ajunge banii pentru mai multe ferme. Fermele mici îşi pot susţine investiţiile dacă sunt performante. 

► Fermele existente ar trebui să primească o subvenţie pe locul de scroafă, ca să putem dezvolta reproducţia, nu numai să se aloce bani pentru construirea noilor ferme.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi