• Leu / EUR4.9132
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.8027
ZF Agrobusiness

ZF Agropower 2021. Sfat pentru micii fermieri: Externalizaţi-vă logistica şi vânzarea produselor către food-hub-uri dacă vreţi să depăşiţi nivelul de subzistenţă şi să ajungeţi mai repede la români

07.12.2021, 00:07 Autor: Florentina Niţu

♦ Food hub-ul se poate constitui de la început ca o cooperativă, care să înglobeze rolul pe care îl are un food-hub, şi astfel să aibă acces mai uşor la finanţare. 

Food-hub-urile sau întruparea conceptului de lanţ scurt au apărut în SUA la finalul anilor ’70 şi sunt organizaţii care gestionează agregarea, distri­buţia şi comercializarea produselor agro­alimentare de la producătorii locali şi regionali şi le oferă servicii pentru a-şi îmbunătăţi profitabilitatea, rentabilitatea şi sustenabilitatea pe piaţă.

În România, primul food-hub a apărut în 2018 şi în prezent sunt patru food-hub-uri, care găzduiesc în depozitele lor produse de la peste 350 de producători români şi numărul lor creşte zilnic, potrivit reprezentanţilor acestora. Ele ar putea fi şansa de care mici fermieri să se agaţe ca să depăşască nivelul de subzistenţă crescându-şi astfel nivelul de trai şi să treacă de la vânzarea în piaţă la vânzarea online, tot mai solicitată în prezent, a fost una dintre concluziile ediţiei din 6 decembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

„Acum sunt peste 240 de astfel de entităţi în lume, de patru ori mai multe decât în anii 2000, pentru că au fost destul de rezistente în criza economică din 2008. Practic, ele sunt depozite care au diverse facilităţi: de conservare, de răcire, de îngheţare, de ambalare sau de prelucrare de bază şi au un număr de angajaţi care coordonează în mod activ logistica dintre fermier şi consumator“, a spus Alexandra Popa, director executiv al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), care a investit în deschiderea primului food-hub pe plan naţional.

Ea consideră că fermierii români au nevoie de servicii integrate pentru a-şi desface producţia şi pentru a se putea ridica la nivelul provocărilor care urmează în agricultură, mai ales a celor privind sustenabilitatea.

„Producătorii sunt foarte ocupaţi cu partea de producţie şi foarte mulţi au informaţii restrânse privind marketingul şi locul cel mai potrivit pentru a-şi prezenta bunurile produse pe piaţă. Produsul nostru, vinul, şi-a făcut un marketing minimum de piaţă şi ne ajută să vindem, dar, pur şi simplu, prezenţa într-un oraş mai mare este foarte importantă. Un food-hub ne oferă un depozit, un personal pregătit şi posibilitatea de a vinde în online, care, mai ales în ultima perioadă este extrem de importantă“, a spus Attila Balasz, director al cooperativei agricole Cramele Ulm, formată din cinci firme din judeţul Cluj care produc vin. Cooperativa desface produsele în food-hub-ul Nod Verde.

Mai mult, Zsuzsa Incze, director al food-hub-urilor Nod Verde şi Cumsecade, afirmă că românii sunt deschişi pentru acest concept şi în pandemie a fost o creştere exponenţială a vânzărilor în mediul online. „Un food hub poate să aibă sute de producători care livrează într-un depozit şi consumatorul poate să-şi asigure hrana pentru o anumită perioadă, cumpărând de la pâine şi lactate până la anumite produse procesate“, a menţionat ea.

Cum poate fi dezvoltat acest concept pe plan local?

„Pentru a sprijini economia locală şi dezvoltarea micilor fermieri şi a celor mijlocii, partea de finanţare din fonduri publice este destul de importantă în primii ani de activitate, pentru a putea decola cu adevărat sectorul. Este nevoie de o linie de finanţare specială în noul Plan Naţional Strategic (PNS) pentru constituirea şi finanţarea food-hub-urilor până când devin sustenabile pe piaţă şi susţin cât mai mulţi fermieri“, a afirmat Alexandra Popa.

De altfel, Alinda Bănică, fondatoare a Alinda Bănică Business Consultancy, spune că mai sunt şi alte produse financiare şi din ce în ce mai mai multe surse sunt deschise pentru fermieri. „Problema cu care se confruntă fermierii în ceea ce priveşte accesul la finanţare este lipsa încrederii. Atât timp cât nu înţeleg foarte bine în ce vor intra şi care sunt condiţiile contractuale, din experienţa proprie pot să vă spun că i-am văzut reticenţi în a lua finanţare“.

Alexandra Popa, director executiv, CRPE: Acum sunt peste 240 de food-hub-uri în lume, de patru ori mai multe decât în anii 2000, pentru că au fost destul de rezistente în criza economică din 2008.

Zsuzsa Incze, manager, Nod Verde şi Cumsecade: Zilnic identificăm noi producători sau vin ei către noi cu produsele pe care le au. În cele patru food-hub-uri din România sunt 350 de producători.

Alinda Bănică, fondatoare a Alinda Bănică Business Consultancy: Problema cu care se confruntă fermierii în ceea ce priveşte accesul la finanţare este lipsa încrederii. Atâta timp cât nu înţeleg foarte bine în ce vor intra şi care sunt condiţiile contractuale, din experienţa proprie pot să vă spun că i-am văzut reticenţi în a lua finanţare.

Atilla Balasz, director, Cooperativa Cramele Ulm: Produsul nostru, vinul, şi-a făcut un marketing minimum de piaţă şi ne ajută să vindem, dar, pur şi simplu, prezenţa într-un oraş mai mare este foarte importantă. Un food hub ne oferă un depozit, un personal pregătit şi posibilitatea de a vinde în online, care, mai ales în ultima perioadă, este extrem de importantă.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania