♦ Anul trecut, România a cultivat 9.500 ha cu pepeni, faţă de peste 20.000 ha, mai mult decât dublu, în urmă cu patru sau cinci ani. Astfel, producţia a scăzut de peste trei ori, de la aproape 600.000 de tone la nici 200.000 de tone ♦ Pe de altă parte, consumul s-a menţinut constant, la 370.000 de tone la nivel de ţară, ceea ce arată că anul trecut România a avut un deficit de 190.000 de tone, mai mare decât producţia în sine ♦ Producătorii indică costul ridicat de producţie ca motiv principal pentru declin.
Producţia de pepeni din acest an ar putea fi de sub 200.000 de tone, cu toate că doar în ultimii cinci ani s-a redus de trei ori, conform statisticilor naţionale. Această situaţie are loc în contextul în care post-pandemie costul producţiei de pepeni a crescut, dar nu şi preţul. Apoi, schimbările climatice, caracterizate prin veri mai secetoase, au influenţat negativ producţia şi autorităţile nu au intervenit să sprijine în vreun fel cultivatorii din acest sector, a fost una dintre concluziile ediţiei din 31 iulie a emisiunii ZF Agropower, un proiect al ZF susţinut de Banca Transilvania.
„Este o scădere a producţiei de pepeni peste tot în ţară, precum şi în Europa. Pepenele a devenit un produs scump. Producţia şi preţul nu mai ţin pasul cu costurile, iar în momentul în care depinzi de piaţa de desfacere şi nu o ai, este dificil“, spune Mihai George, preşedintele unui grup de producători adunaţi sub umbrela Pepeni de Slobozia Nouă, care cultivă peste 100 de hectare cu pepeni în judeţul Ialomiţa. El spune că în ultimii ani costurile de producţie au tot crescut ca urmare a scumpirii inputurilor agricole şi au speriat producătorii, iar clima s-a schimbat şi producţia la hectar s-a redus, oamenilor fiindu-le mai greu să-şi acopere costurile. În 2022, România a cultivat 9.500 de hectare cu pepeni, faţă de peste 20.000 de hectare, mai mult decât dublu, în urmă cu patru sau cinci ani. Astfel, producţia a scăzut de peste trei ori, de la aproape 600.000 de tone la nici 200.000 de tone, în 2022, arată datele INS.
„La un hectar de pepeni altoiţi vorbim de un preţ de 2,9-3,5 lei/fir şi avem nevoie de 3.000 de fire/hectar, asta înseamnă 13.000-14.000 de lei doar să cumperi răsadul. După care avem nevoie de folii, de arcadă pentru tuneluri, bandă de picurare etc. De la plantare până recoltare, producţia de pepeni costă 35.000-40.000 de lei, iar pentru marii fermieri sare de 50.000 de lei. Costul de producţie, cu cheltuieli directe şi indirecte, sare de 1,2 lei/kg, fără TVA“, a explicat Mihai George. Apoi, spune el, niciun an agricol nu seamănă cu altul, iar pentru producătorii care nu s-au putut adapta, a fost sfârşitul. „Am avut o secetă pedologică acută anul acest, dar am avut pepeni calitativi şi o producţie mulţumitoare în acest an, de circa 100 t/ha. Suntem unul dintre cazurile fericite, pentru că avem o tehnologie aparte de cultivare a pepenilor.“
„Clima a fost diferită în acest an faţă de anii anteriori, în sensul că în lunile ianuarie, februarie şi martie am avut temperaturi mai ridicate faţă de media multianuală, înregistrând maxime de 22-23°C. În aprilie, mai şi iunie am avut o abatere negativă faţă de media multianuală, ceea ce a încetinit ritmul de creştere al pepenilor. Pepenii de la Dăbuleni au întârziat cu 10-12 zile faţă de anii anteriori. Producţia, per total, a fost acceptabilă, dar suprafeţele au scăzut faţă de anii anteriori“, a spus Aurelia Diaconu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
Declinul vine în ciuda faptului că în ultimii ani la nivel naţional a fost de nenumărate ori vehiculată sitagma „pepenele de Dăbuleni – brand de ţară“, iar în rândul populaţiei din România s-a remarcat o uşoară creştere a consumului mediu anual de pepeni.
Consumul de pepeni este de 19,4 kg/cap de locuitor, ceea ce înseamnă circa 370.000 de tone la nivel de ţară, ceea ce arată că anul trecut România a avut un deficit de 190.000 de tone, mai mare decât producţia în sine.
„Nu ne satisfacem consumul, pentru că nu există organizare. Trebuie să înţelegem că trebuie să cultivăm etapizat pepeni, să prelungim sezonul. Marii retaileri nu vor marfă două săptămâni, iar marfa nu se livrează din câmp cu căruţa. Însă, sunt în acest moment unul sau doi retaileri care nu lucrează bine cu producătorii români, din cauză că nu vor, şi aduc pepeni doar din Turcia“, a precizat Mihai George.
Din fericire, spune fermierul, grupul pe care îl reprezintă are asigurată piaţa de defacere, lucrând cu majoritatea jucătorilor mari din comerţul modern. Supermarketurile au nişte cerinţe pe care, în definitiv, le au clienţii finali. „Oamenii nu mai vor să ia pepeni calzi sau murdari sau care nu au trecut prin nişte rigori de calitate. Avem contracte cu majoritatea reţelelor de supermarketuri din România şi avem o logistică foarte bine pusă la punct. Am construit o hală unde temperatura e controlată, avem linii de sortare, spălare şi ambalare“, a completat George.
Care este calea spre revenire?
„Am făcut investiţii în acelaşi ritm cu extinderea pieţei de desfacere. Nu am pus pepeni fără să avem unde să vindem, aceasta fiind una dintre marile probleme cu care se confruntă majoritatea producătorilor. (...) Am investit 3-4 milioane de euro în logistică şi în depozitare şi acesta este următorul pas pe care trebuie să-l facă cineva care vrea să-şi vândă marfa. În Cehia, Polonia, toată lumea s-a adaptat şi a făcut un spaţiu de depozitare cu temperatură controlată“, a afirmat reprezentantul grupului de producători Pepeni de Slobozia Nouă.
6 este locul României în Europa la producţia de pepeni verzi.
5 este locul României în Europa la producţia de pepeni galbeni.
Aurelia Diaconu, director, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni: Clima a fost diferită în acest an faţă de anii anteriori. În aprilie, mai şi iunie am avut o abatere negativă faţă de media multianuală, ceea ce a încetinit ritmul de creştere al pepenilor. Pepenii de la Dăbuleni au întârziat cu 10-12 zile faţă de anii anteriori. Producţia, per total, a fost acceptabilă, dar suprafeţele cultivate au scăzut.
Ştefan Nanu, director adjunct ştiinţific, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni: În alegerea soiului sau hibridului va trebui să ţinem cont şi de toleranţa acestuia la condiţiile de climă, care sunt în continuă schimbare, dar şi la toleranţa lor la agenţii patogeni, care nu sunt puţini şi şi-au schimbat modul în care se comportă. Va trebui să actualizăm soiurile şi hibrizii.
susținută de
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE