ZF Agropower. Antreprenorii din agrobusiness îşi doresc să investească în procesare, dar spun că nu au curaj din cauza piedicilor legislative. „Numărul procesatorilor mari este limitat, ceea ce înseamnă că numărul celor cărora trebuie să le vindem laptele este limitat.“

ntreprenorii din sectorul creşterii bovinelor de lapte şi de carne spun că se gândesc să investească în fabrici de lactate sau creşterea capacităţii unităţilor pe care le au, cât şi în abatoare sau fabrici de carne, însă îşi doresc predictabilitate şi subvenţii mai mari, similare cu cele din ţările vecine.

„Fermierii care au până în 250 de capete de animale au subvenţii mult mai mari decât fermierii care au peste 250 de capete. La fermierii mari subvenţia este de 1 euro/cap de vacă. Suntem la pământ cu subvenţiile, nu suntem susţinuţi ca vecinii din Ungaria, şi am vrea să facem procesare, dar nu avem curaj cu piedicile care ne sunt puse”, a spus Ioji Zifceak, acţionar al Maxagro, o fermă de vaci de lapte din judeţul Timiş cu peste 1.100 de capete. El a fost prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania, Microsoft şi Penny.

Ziceak a afirmat că se gândeşte la procesare de mai mulţi ani, în contextul în care preţul laptelui, dar şi al cărnii de vită în viu, la poarta producătorului, este foarte mic. Antreprenorul a afirmat că în prezent un kilogram de carne de vită se vinde cu între 1 şi 5,3 lei în viu, iar un kilogram de carne de viţel se vinde cu între 6 şi 9 lei/kg. „Este sub costul de producţie şi consider că preţul ar trebui să fie echitabil.”

„Dacă am vinde carne de vită carcasă, ar fi mai uşor să valorificăm producţia. La sfârşitul acestui an sau anul viitor ne gândim să facem un mic abator şi să prelucrăm pielea. (...) Cum va evolua zootehnia în următorii ani depinde de politica guvernelor, dar fermele româneşti se vor dezvolta cu siguranţă şi vom găsi mai multe produse româneşti pe raft”, a mai spus Zifceak.

În ultimii ani s-au făcut investiţii în fabrici de lactate, dar şi de procesare a cărnii sau de producţie a pâini, mai ales că antreprenorii români au avut acces la fonduri europene pentru investiţii, procentul nerambursabil din totalul investiţiei fiind între 50 şi 90%.

Spre exemplu, anul trecut, fraţii Todoran, proprietarii Mirdatod, care deţin brandul Telemea de Ibăneşti, au deschis o nouă fabrică la Reghin (jud. Mureş), iar cooperativa Agrolact Moldova din judeţul Bacău a făcut o fabrică de lactate la Sascut (jud. Bacău).

Însă, fermierii spun că există potenţial mai mare şi loc de a creşte capacitatea de procesare, dar îşi doresc un stimul mai puternic din partea autorităţilor.

„Numărul procesatorilor mari este li­mi­tat, ceea ce înseamnă că numărul celor cărora trebuie să le vindem laptele este limitat. Dacă se dezvoltă procesarea, lucrurile se vor schimba în România. Guver­nul trebuie să conştien­tizeze necesitatea securităţii alimen­tare, dar sperăm că băncile şi statul se vor uita cu preponderenţă spre noi”, a afirmat Leonard Gonciulea, director economic în cadrul Maxagro. Cei mai mari pro­cesatori din România sunt multina­ţio­nalele străine Albalact, Danone şi Olympus.

De altfel, Nicolae Costea, proprietarul Coni Trans, din judeţul Covasna, care deţine un efectiv de 250 de bovine, dintre care 120 de vaci la muls, şi creşte 300 - 400 de tăuraşi şi îngraşă 2.000-3.000 de miei anual, spune că „fermele existente de vaci trebuie sprijinite să facă pasul spre procesare sau creşterea capacităţii”.

„Vrem să investim să creştem efectivului la vacile de lapte, dar şi să dezvoltăm sistemul de îngrăşătorie şi poate chiar să facem un abator. Producem zilnic 2.500-3.000 de litri de lapte, pe care îl procesăm în făbricuţa proprie şi îl vindem în magazinele proprii. Este mai rentabil, dar este mai greu”, a menţionat Costea.

De asemenea, Cristian Ţandea, care are un business de tip PFA şi creşte 300 de vaci de lapte în judeţul Cluj, susţine că este mai rentabil să procesezi decât să vinzi către proce­satori, motiv pentru care cooperativa agricolă Someş Arieş, una dintre cele mai mari din ţară, din care face parte şi firma sa, îşi propune să investească în creşterea pro­centului de lapte procesat în regim propriu.

„Ca şi cooperativă, 90% din lapte îl vindem către procesatori, iar 10% îl procesăm în fabrica de la Ţaga. Dorim să procesăm o cantitate mai mare de lapte, dar şi să producem mai mult. Ca şi membrii cooperatori suntem mereu în creştere, dar şi fermierii existenţi îşi cresc efectivele. Dacă la început, acum 10 ani, aveam 20 de săli de mult, acum avem 68 de săli de muls şi a crescut producţia din ferme şi productivitatea din ferme”, a explicat Ţandea.

România are un efectiv de circa 2 milioane de bovine şi aproximativ 150 de fabrici de lactate, conform ultimelor date statistice. 

 

Cristian Ţandea,

proprietar, Cristian Ţandea PFA

♦ În 1989, România avea 7,5 mil. bovine, efective din întreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de producţie şi gospodăriile populaţiei. Acum, probabil că 2 mil. capete de bovine este mult spus.

♦ S-a produs acest declin din cauza schimbării sistemului. Dacă în 1990 circa 40% din preţul de pe raft era al retailerului şi 25% al producătorului, acum retailerul peste 60% şi producător 10%.

 

Nicolae Costea,

proprietar, Coni Trans

♦ Vacile din rasa Bălţată Românească nu sunt la fel de pretenţioase ca cele din rasa Holstein, sunt mai rezistente la frig, mai ales că la noi e zonă friguroasă şi se cresc mai uşor.

♦ Trebuie să fii cunoscător al domeniului când faci o investiţie şi să pleci de la un efectiv de minimum 50 de vaci când faci o fermă, care presupune o investiţie de 2.000 de euro/cap de vită la Bălţată Românească, ceea ce înseamnă o investiţie de minimum 100.000 de euro.

 

Ioji Zifceak,

acţionar, Maxagro

♦ Practica lipseşte cel mai mult din şcolile româneşti de profil agricol. Avem mulţi tineri care vin la noi şi unii sunt implicaţi, alţii deloc interesaţi.

♦ Acum s-a schimbat puţin situaţia în sectorul laptelului, că nu se mai importă atât de mult lapte, dar am primit şi un preţ mai mare pe lapte de la procesatori şi cererea e mai mare.

 

Leonard Gonciulea, director economic în cadrul Maxagro şi Ioji Zifceak (dreapta), acţionar al Maxagro

 

Leonard Gonciulea,

director economic, Maxagro

♦ Profitul ţintă pentru rasa de vaci Holstein este 1.000 de euro net/an. Azi avem o producţie medie de 34 de litri de lapte/cap de vacă, dar ţinta noastră este să ajungem la 36 de litri la sfârşitul anului.

♦ Crescători români de vaci au atins anumiţi parametri de calitate ai laptelui şi au devenit competitivi cu cei din ţările din care se importa lapte şi, totodată, au devenit mai interesanţi pentru procesatori.