ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Din biroul de la corporaţia din oraş în ograda de la ţară: sute de persoane crescute între blocuri şi-au făcut un business în agricultură în mediul rural pentru a se susţine pe termen lung

17.05.2022, 00:07 Autor: Florentina Niţu

„Eu nu credeam că o să pot sta vreodată departe de oraş, de facilităţi şi de tot ce oferă mediul urban, dar am ajuns la ţară şi m-am regăsit pe mine, am descoperit valorile pe care le aveam de la părinţi şi de la bunici, practic am găsit acel acasă pe care-l căutam.“

O fermă de bovine, de por­cine ori piscicolă, o agro­pensiune cu o mică livadă sau un business cu produse apicole sunt printre afa­cerile frecvente ale căror baze au fost puse de orăşenii mutaţi la ţară.

Din cele peste 100.000 de persoane care se mută anual din mediul urban în mediul rural, sute dintre ele şi-au făcut un business în agricultură pentru a se susţine pe termen lung, pentru că în acest domeniu este mai uşor de pătruns în mediul rural.

„În funcţie de tipul de afacere pe care cineva doreşte să îl facă trebuie să se gândească dacă este sustenabil la sat sau la oraş. În cazul meu, chiriile spaţiilor erau destul de mari la oraş, în Arad, şi faptul că produceam şi vindeam mai mult în restul ţării nu reprezenta un avantaj să produc în oraş. Aşa am luat decizia de a cumpăra o casă veche la ţară în care am improvizat un atelier în prima fază, după care am făcut un atelier adevărat şi l-am extins“, a spus Valentin Latti, fondatorul Fish Royal Glass, în cadrul emisiunii ZF Agropower. El este la bază inginer piscicol şi a pus bazele unei companii în domeniul acva­risticii, prin care produce acvarii persona­lizate, dar are şi o fermă de peşti exotici şi o mică livadă. Latti s-a mutat de la oraş la sat în urmă cu cinci ani şi susţine că nu se va mai întoarce la oraş, deşi s-a născut şi a crescut acolo.

De altfel, în fluxul mi­graţiilor interne se observă o tendinţă a schimbării domiciliului din mediul urban în mediul rural mai mare decât invers.

De exemplu, în 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, 116.500 de români s-au mutat de la oraş la sat şi 77.800 s-au mutat de la sat la oraş, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Rodica Pană Dinică, fostă angajată într-o multinaţională care avea activitate în producţie în oraşul Piteşti, s-a mutat alături de soţul ei, la bază inginer, în localitatea Cerna Vaideeni din judeţul Vâlcea, în casa moştenită pe care au transformat-o într-un spaţiu de cazare pentru turişti. Lângă aceasta au şi o livadă de pomi fructiferi şi o plantaţie de zmeură care se întinde pe 1.200 de metri pătraţi.

„Când mi-am dat seama că ceea ce făceam nu mă mai motiva, am decis să fac o schimbare şi soţul m-a încurajat să mă gândesc ce facem în următorii 50 de ani. Astfel, am hotărât că merită să renovăm şi să readucem la viaţă proprietatea moştenită de la părinţii săi, cu livadă de pomi fructiferi şi o plantaţie de zmeură. Am pus pe hârtie plusurile şi minusurile vieţii la ţară, ce putem să facem pentru a ne întreţine, şi bineînţeles, iniţial, niciunul dintre noi n-a renunţat la serviciu, dar în acelaşi timp încercam să ne ducem visul la bun sfârşit“, a povestit Rodica Pană Dinică, cofondator al Casei cu Zmeură Galbenă şi Casa Bunătăţi de la Rodica.

Ea menţionează că se adresează atât celor care trăiesc în oraş şi doresc să simtă atmosfera de la ţară desculţi prin iarbă şi să guste un fruct direct din copac natural proaspăt în Oltenia de sub munte, cât şi celor care vor să facă o schimbare şi îşi doresc să simtă cum e viaţa în mediul rural. Celor din urmă, antreprenoarea le transmite să facă acest pas, dacă sunt dispuşi să facă compromisuri şi dacă au suficientă răbdare să accepte condiţiile de la ţară şi să renunţe la confortul oraşului.

„Eu nu credeam că o să pot sta vreodată departe de oraş, de facilităţi şi de tot ce oferă mediul urban, dar am ajuns la ţară şi m-am regăsit pe mine, am descoperit valorile pe care le aveam de la părinţi şi de la bunici, practic, am găsit acel acasă pe care-l căutam“, a afirmat Alexandra Druga, fondatoarea Mirizma Candles, care în continuare lucrează în domeniul marketingului, dar a dezvoltat alături de părinţii săi o afacere prin care produce lumânări din ceară de albină, iar materia primă o ia de la apicultori din Transilvania.

Alexandra Druga a început micul business de familie cu 1.500 de lei, investiţie care s-a amortizat repede, şi spune că a luat amploare pe neaşteptate, în lunile bune având comenzi de 300-400 de lumânări din ceară de albine.

Rodica Pană Dinică, cofondator al Casei cu Zmeură Galbenă şi Casa Bunătăţi de la Rodica: A fost greu la început la sat, până ne-am acomodat, pentru că am trait, atât eu, cât şi soţul, şi am lucrat în oraş, eu la o multinaţională în producţie, el ca inginer şi după 40 de ani a decis că e momentul să facem o schimbare benefică pentru noi definitiv.

Alexandra Druga, fondatoarea Mirizma Candles: Mulţi antreprenorii vor să vândă cu orice preţ uitând ce îşi doreşte clientul de fapt şi asta mi se pare că este una dintre cele mai mari greşeli.

Valentin Latti, fondatorul Fish Royal Glass: Strategia mea de vânzări a fost foarte slabă la început. Eram focusat pe producţie şi primul contract pe care l-am avut cu un lanţ mare de magazine din România a fost prea puţin profitabil pentru mine. Produsul pleca de la mine cu preţul de 32 de lei şi la raft ajungea cu 150 de lei.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny