ZF Agropower. Creşterile de preţ ale alimentelor nu vor întârzia să apară, însă creşterea procentuală este greu de prevăzut într-o piaţă impredictibilă. „Nu-i suficient să ştim că avem stocuri de cereale şi alimente, vrem să discutăm concret pe cifre, ca să ştim cum ne adaptăm prin noi strategii de gestionare a businessului“

Pentru a atenua creşterile şi pentru a-şi păstra businessurile funcţionale ca să realizeze producţia necesară, produ­cătorii din industria alimentară îşi doresc să discute concret pe cifre cu guvernanţii, căci „nu-i suficient să ştim că avem stocuri de cereale şi alimente“, a fost una dintre concluziile ediţiei din 14 martie a emisiunii ZF Agropower.

„Am auzit că avem stocuri de cereale şi alimente, dar nu s-a discutat concret pe cifre, nu-i suficient să ştim că avem. (...) La nivel european se discută despre suvera­nitate alimentară şi asta înseamnă că ţările ar trebui să îşi construiască strategii prin care să poată să-şi asigure alimentele pen­tru populaţia fiecăreia. Noi, de exemplu, numai în perioada 1 ianuarie - 9 februarie am băgat în pământ 35.000 de porci, care trebuia să ajungă în abatoare şi apoi pe masa românilor (infectaţi de pestă porcină africană – n.red.)“, a spus Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.

În ceea ce priveşte grâul, România a avut în 2021 o producţie de 11,3 milioane de tone, iar recent Adrian Chesnoiu, mi­nistrul agriculturii, a spus că în România este consumat anual un volum de 4,3-4,5 mi­lioane de tone şi la export a plecat un volum de peste 5 milioane de tone, ceea ce înseamnă că în ţară au rămas mai puţin de 2 milioane de tone de grâu. Leonard Gonciulea, director economic al Maxagro din Timiş, un business de 50 mil. euro din cultură vegetală şi zootehnie, a menţionat, de asemenea, că şi-ar fi dorit să ştie care sunt stocurile de soia, rapiţă şi

floarea-soarelui, dar şi la lapte şi carne. Şroturile de soia sunt folosite pentru hrana animalelor şi costurile cu furajele depăşesc 50% din preţul de vânzare al laptelui, astfel că sunt o componentă importantă, în prezent soia fiind importată din America Centrală.  „Ne vom adapta, avem strategii, avem scenarii, dar până la urmă e matematică.  Tot timpul este bine să ai între 47% şi maximum 50% cheltuielile cu furajele din preţul laptelui, dar noi de o bună perioadă de timp subvenţionăm, pentru că  depăşirile au fost făcute undeva între 6 şi 8% peste aceste costuri, adică suntem la 56-58%“, a subliniat Gonciulea. El a adăugat că majorările preţurilor cerea­lelor de pe bursă din ultima perioadă sunt salturi mortale şi vor crea probleme pentru creşterea bovinelor şi pentru a produce nivelul de lapte pe care şi l-au propus.

„Ceea ce se întămplă în ultimele trei săptămâni de facere ne face să ne schimbăm strategia de gestionare a fermei de lapte.“

Totodată, creşterile de preţ ale materiilor prime, îngrăşămintelor, utilităţilor şi combustibilului vor fi resimţite şi de producătorii de fructe şi legume, care vor pune pe piaţă produse mai scumpe la început de sezon, crede Teodor Birţ, preşedinte al Asociaţiei Administratorilor Pieţelor.

„Cu toate scumpirile legate de transport, de producţie şi alte cheltuieli pe care le are un producător de legume, sunt convins c? acesta va veni cu produse în pia??. Preţurile vor fi mai ridicate la începutul sezonului şi pe m?sur? ce vom înainta în sezonul se vor regla. (...) Încercăm să creăm condiţii mai bune pentru cei care vin să cumpere şi să vândă din piaţă, încercăm să găsim soluţii pentru modernizarea pieţelor“, a spus Teodor Birţ.