ZF Agropower. Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European: „Nu poţi să-i ceri unui tânăr să meargă într-un sat fără asfalt şi să-şi ducă copilul la şcoală prin noroi sau zăpadă. E important să accesăm fonduri UE ca să eliminăm diferenţele dintre urban şi rural“

♦ România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri de până în 25 de ani.

Continuitatea în sectorul agricol nu poate avea loc fără atragerea tinerilor, însă pentru acest lucru este nevoie de investiţii importante în crearea unui mediu rural proprice, care să fie atractiv pentru tânăra generaţie, consideră Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European.

„Indiferent că discutăm despre agricultură sau producţia de maşini, continuitatea nu are loc fără atragerea tinerilor în zona sectorială. În agricultură este important să fie tineri, care să vină cu idei inovatoare, să reducă uzura tere­nului, să prevină pierderea apei din sol, să reducă consumul de îngră­şăminte chimice şi, în final, deficitul comer­cial“, a spus Daniel Buda în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Însă, în prezent, oficialul recunoaşte că sunt multiple probleme în ceea ce priveşte atractivitatea mediului rural. El consideră că este nevoie de o reţea interesantă de infrastructură rutieră, medicală şi de educaţie care să facă satele atractive. „Le-am spus şi colegilor din Comisia pentru agricultură: câţi dintre noi ne-am îndemna copiii să meargă să lucreze în mediul rural? Este el primitor?“, a adăugat Buda.

„Nu poţi să-i ceri unui tânăr să meargă într-un sat fără asfalt şi să-şi ducă copilul la şcoală prin noroi sau zăpadă. E important să accesăm fonduri europene ca să eliminăm diferenţele dintre urban şi rural, să ne ţinem oamenii acasă şi să-i aducem înapoi pe cei care au plecat şi care pot veni cu o altă abordare. Sunt convins că fondurile europene ne vor schimba viaţa în bine“, a spus Daniel Buda.

În 2020, ultimul an pentru care există date disponibile, la nivel naţional erau 155.740 de tineri proprietari sau manageri de ferme, număr care a crescut de aproape patru ori în cinci ani. Astfel, România se afla pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri, de până în 25 de ani, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. 

„Este îmbucurător că a crescut numărul de tineri fermieri, pentru că e o rezultantă a fondurilor europene. Însă, e important să sprijinim aceste ferme noi, astfel încât să le regăsim şi peste 10-15 ani. Menţinerea ritmului de creştere a tinerilor fermieri în agricultură se poate face cu ajutorul fondurilor europene. Mai mult, am crescut alocăriile pentru tinerii fermieri, iar acum discutăm de posibilitatea de a accesa fonuri europene şi pe alte axe de finanţare, concomitent, ca aceşti antreprenori să se consolideze. Aceste exemple vor fi un magnet de atragere şi pentru alţi tineri“, a afirmat Daniel Buda.

El a adăugat că în Politica Agricolă Comună, minimum 3% din bani sunt alocaţi pentru tinerii fermieri. „Noi spunem minimum 3%, dar statele membre pot aloca cât doresc. Doar banii pentru înverzire mai au o alocare la fel de mare, tocmai pentru a sublinia nevoia de a investi în această zonă“, a precizat vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European.

Pe de altă parte, el spune că a fost neceară prelungirea implementării unui proiect prin măsura de sprijin a tinerilor fermieri, deoarece în practică utilajele cumpărate cu bani nerambursabili nu erau folosite, ci mai mult erau vândute.

„Am avut situaţii în care mergeam în diverse zone din România şi am văzut multe utilaje agricole noi, într-un şopron sau într-o şură, şi întrebam de ce nu lucrează cu ele şi mulţi spuneau că aşteaptă să se termine perioada de urmărire a proiectului şi să le vândă. Îi întrebam de ce au luat bani dacă nu voiau să lucreze, căci ne furăm singuri căciula. Astfel, am modificat ca perioada de implementare, a fost mărită de la 5 ani la 7 ani, ca să oprim avântul de a face proeicte şi de a vinde ulterior bunurile“, a subliniat oficialul.

Prin noul Plan Naţional Strategic, România are la dispoziţie fonduri europene de 15,8 miliarde de euro până în 2027, iar Buda crede că banii trebuie să fie investiţi durabil în sectorul agricol. De asemenea, consideră că formele de asociere sunt benefice pentru creşterea sectorului, iar consultanţa este importantă pentru a accesa fonduri europene, chiar dacă acest proces poate fi uneori de durată din cauza birocraţiei.

„Cui îi e frică de apă nu mănâncă peşte. Chiar şi atunci când mănânci o supă fierbinte transpiri şi atunci când lucrezi, evident, că transpiri. Se află pe masa parlamentului din România o propunere prin care autorităţile să răspundă în 30 de zile pentru autorizaţii, iar dacă nu o fac se consideră că e acord tacit, ca să putem merge mai departe“, a întărit el.

Daniel Buda a mai spus că la nivelul Uniunii Europene, decidenţii politici îşi dau seama de diversele provocări care apar din cauza secetei, crizei îngrăşămintelor chimice sau a unei potenţiale crize alimentare, care îi macină pe fermieri.

„Avem nevoie de bani noi pentru agricultură, căci până acum doar am mutat bani dintr-o parte în alta a agriculturii, în aşa fel încât să ne putem păstra capacitatea de a produce hrană pentru populaţie la nivelul globului. Există o dezbatere la nivelul UE: de ce ar trebui să fim în continuare exportatori pentru marea masă a populaţiei? Este important ca Uniunea Europeană să poată să livreze hrană la nivel global, inclusiv în Africa, pentru că altfel ne vom trezi că în două săptămâni oameni din acele popoare vor veni pe mare în UE şi pentru noi este important să le asigurăm hrană acasă. Trebuie să fim bine la nivel global, pentru că orice fenomen de foamete generează probleme şi în interiorul UE“, a subliniat Buda.

În ceea ce priveşte România, el crede că are posibilitatea de a fi mai departe un actor pricipal în agricultură şi să facă faţă unei potenţiale crize alimentare.