ZF Agropower. Decanul Facultăţii de Agricultură: Studenţii au nevoie de doi ani de practică, la fel ca înainte de Revoluţie, să vadă tot ciclul de producţie, de la însămânţat la recoltat

Antreprenorii din agrobu­siness acuză că o parte din absolvenţii de studii superioare de profil nu au noţiunile teoretice şi practice pentru a intra în câmpul muncii, astfel că ei nu găsesc forţă de muncă, iar tinerii sunt nevoiţi să se reprofileze.

Costică Ciontu, decan al Facultăţii de Agricultură din cadrul USAMV Bucureşti, crede că soluţia ar fi ca studenţii să facă un stagiu de practică de 2 ani, la fel ca înainte de Revoluţie, ca să vadă tot ciclul de producţie dintr-o fermă vegetală. Spre comparaţie, stagiul de practică actual e de mai puţin de o lună pe an.

„Cred că studenţii au nevoie de stagiu de practică ca înainte de Re­voluţie, de 2 ani, ca să vadă tot ciclul de producţie dintr-o fermă vegetală, de la însămânţat, la recoltat, de la culturi de toamnă, la culturi de primăvară“, a spus Costică Ciontu, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transil­vania şi Profi. Anual, la facultatea pe care o reprezintă sunt 1.700 de studenţi, la programele de licenţă, master şi doctorat, la zi şi la frecvenţă redusă sau distanţă. Facultatea a scos în acest an la concurs 250 de locuri pen­tru anul I, dintre care 145 de lo­curi sunt finanţate de la bugetul de stat. „În momentul de faţă avem un uşor podiş, care s-a plafonat la

1.700 de studenţi, dar nu am avut o cădere. Am ajuns la 1.800 de studenţi în 2015, însă cei 100 veniţi în plus nu aveau chemare pentru agricultură. Acum, dacă intră 160 de studenţi în anul I, spre finalul ciclului rămânem cu 140-145 absolvenţi. Anul acesta am închis cu 145 de absolvenţi şi 65 - 70 care au frecventat cursurile cu frecvenţă redusă“, precizează Ciontu.

Însă, el menţionează că dintre absolvenţi sunt şi persoanele care „se târăsc“ prin şcoală şi refuză să facă practică fizică, astfel că, este de acord cu antreprenorii care spun că deşi este deficit de forţă de muncă, calitatea celei disponibile este slabă.

„Mărim exigenţa, tragem de ei, dar asta e materia primă pe care o avem din învăţământul preuniversitar.“

Ciontu crede ca o soluţie ca nivelul de învăţare din facultăţile cu profil agricol să fie mai ridicat este ca profesorii să fie stimulaţi în funcţie de rezultatele discipolilor, nu de locurile ocupate la buget, care trag în jos media celor acceptaţi la studii. Mai mult, el spune că USAMV crează oportunităţi de joburi şi unii studenţi nu pot profita de ele.

„Materia primă pe care noi o instruim şi care vine din învăţământul preuniversitar lasă foarte multe de dorit. Sunt situaţii în care un absolvent care a luat 6 la bacalaureat vine la noi şi îl primim pentru că avem locuri la buget. Iar după aceea ne chinuim cu el şi vrem plusvaloare, vrem randament şcolar, dar el nu ştie Abecedarul“, susţine Ciontu.

Însă, el afirmă că sunt şi studenţi dornici să înveţe, care vin din familii cu tradiţie în domeniu, sau tineri care au teren ori au ferme proprii. „Avem şi studenţi care au dăruire şi vor să muncească.“