ZF Agropower. Cum se face pomicultura modernă: Ferma Steluţa, cu 100 de hectare de pomi fructiferi în Cluj, a investit în sisteme împotriva îngheţului, grindinei şi ploii. „Nu-ţi permiţi ca într-un an să nu produci“

♦ Recent, Ferma Steluţa a mai accesat un proiect de 500.000 de euro prin care a achiziţionat o linie de sortare ultramodernă a cireşelor şi o linie de producere a cidrului de mere.

Ferma Steluţa, o afacere de familie din judeţul Cluj care lucrează 100 de hectare  de livadă cu cireşe, prune, mere ecologice, dar şi aproape un hectare de legume, a investit peste 5 mi­lioane de euro în dezvoltarea fermei, sumă care a inclus şi sisteme moderne care să ţină la adăpost producţia în cazul unor calamităţi naturale sau în cazul lipsei ploii.

„Toată suprafaţa cultivată o irigăm. Consider că nu putem face agricultură performantă, mai ales legumicultură, dacă nu avem irigaţii. Avem sistem antiîngheţ, antigrindină, dar şi cireşul este acoperit şi cu folie antiploaie. A fost o investiţie extrem de costisitoare, dar cred că nu poţi să ai cultură de cireşi într-un mod profesionist dacă nu ai o astfel de folie pentru că devii vurnerabil. Noi în 2018 am pierdut toată cultura pentru că a plouat două zile“, a spus Dan Mitre, administrator al Fermei Steluţa, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

O astfel de folie antiploaie a necesitat o investiţie de circa 20.000 de euro pe hectar. Ferma Steluţa a luat naştere în forma actuală în 2010, atunci când Dan Mitre a aplicat pentru fonduri prin Măsura 121 pentru plantaţiile pomicole şi a accesat un proiect de 1,6 milioane de euro  cu ajutorul căruia a plantat 28 de hectare de cireşi, 10 hectare de pruni şi patru de mere, cu sistem antigrindină, cu sistem de susţinere, soiuri moderne, practic o fermă modernă la fel ca în Vest, acolo unde au vizitat multe ferme.

Părinţii lui Dan Mitre au lucrat în acest domeniu, au lucrat inclusiv în producţie şi cercetare, astfel că pentru el şi surorile lui nu a fost un sector nou.

„În 2016 am extins suprafaţa de măr până la aproape 20 de hectare, am construit un depozit frigorific cu atmosferă controlată, cu o suprafaţă de 1.000 de tone, am construit şi un magazin de prezentare în cadrul fermei şi o mică staţie de procesare“, a punctat Dan Mitre.

În prezent, ferma lucrează 100 de hectare, dintre care livada nouă reprezintă circa 60 de hectare. Cea mai mare suprafaţă din livadă este reprezentată de cireşi. Recent, Ferma Steluţa a mai accesat un proiect de 500.000 de euro prin care a achiziţionat o linie de sortare ultramodernă a cireşelor şi o linie de producere a cidrului de mere.  „Dacă ar fi să calculăm doar proiectele cu fonduri europene accesate, valoarea acestora se ridică la 3,2 milioane de euro, iar investiţiile totale se ridică la peste 5 mi­lioane de euro în cadrul fermei“. Astăzi, fructele produse în Ferma Steluţa sunt livrate în supermarketuri.

„Colaborăm cu toate reţelele de magazine. Peste 80% din producţia noastră de fructe merge la vânzare către marii retaileri. În ceea ce priveşte legumele, pentru că nu suntem un producător mare, vindem mai mult de 50% în magazinele proprii. Avem un magazin şi lângă seră şi în cadrul fermei,  care are un succes foarte mare. Foarte mulţi oameni locuitori ai oraşului Cluj vin la noi în fermă să-şi facă cumpărăturile aici şi pe noi ne bucură extrem de mult acest lucru“.

Dan Mitre spune că sistemele de protecţie a livezii sunt absolut esenţiale pentru că în fiecare an există o calamitate şi nu în fiecare an este aceeaşi.

„Până la urmă, dacă cheltuielile de întreţinere sunt aceleaşi, în fiecare an rata de profit este relativ mică şi atunci tu nu-ţi permiţi ca firmă să ai un an în care tu nu produci. Un an de genul acesta (cu calamităţi – n. red.), dacă nu eşti foarte bine capitalizat, poate să te bage în faliment. Cunosc foarte multe cazuri de fermieri care după un an prost n-au reuşit să le relanseze“.

El adaugă că costurile sunt foarte mari pentru că de exemplu folia antiploaie se pune în fiecare an şi se dă jos în fiecare an.

„Iar aceste costuri trebuie să se vadă în preţ. În Olanda şi Germania un kg de cireşe a fost anul trecut de 7-8 euro/euro, iar la noi undeva la 3 euro/kg. Avem costuri apropiate, dar însă există încă discrepanţă mare în ceea ce priveşte preţul de vânzare. La mere, iar preţul astăzi în supermarket e undeva între 3 şi 4 lei, în străinătate undeva între 3 şi 4 euro. La aceleaşi costuri. Costurile sunt sensibil mai mici la noi, dar multe cazuri pot fi chiar şi mai mari şi atunci este greu pentru noi“, a menţionat antreprenorul.

De asemenea, el spune că este greu să fii într-o competiţie în care nu sunt aceleaşi reguli. Dan Mitre adaugă că în Uniunea Europeană sunt foarte multe produse care au fost interzise, produse ieftine şi extrem de eficiente- fungicide, pesticide. „Avem nişte costuri mult mai mari comparativ cu alte ţări. Noi nu putem concura, de exemplu cu Turcia în ceea ce priveşte producţia de roşii, unde ei nu au nevoie de încălzire. Noi nu putem concura cu Moldova, unde iau preţul manoperei undeva la jumate din câte îl avem noi şi preţul nu putem concura cu Ucraina. Este foarte greu să concurezi cu preţurile din aceste ţări. Pe mine nu mă lasă să folosesc aceste fungicide, dar de ce pot să fac import de fructe stropite cu aceste produse interzise în UE“.

El consideră că în alte ţări din Europa importul de astfel de produse este mult mai dificil pentru că acolo îşi susţin mai mult producătorii locali.