ZF Agropower. Femei în agrobusiness: Avem o putere mai mare de negociere, acţionăm emoţional şi nu neapărat după planul de afaceri şi suntem mai atente la detalii, în timp ce bărbaţii sunt mai atenţi la deciziile mari. În România, din cele 2,88 milioane de exploataţii agricole, circa 1,1 milioane, adică 37%, sunt deţinute de femei

♦ ÃŽn România, din cele 2,88 milioane de exploataÅ£ii agricole, circa 1,1 milioane, adică 37%, sunt deÅ£inute de femei. Comparativ cu alte state din UE, România stă cel mai bine la acest capitol, pentru că are, de departe, cel mai mare număr de exploataÅ£ii â™¦ Din cele 12,7 mil. ha de teren agricol, doar 3,1 mil. ha sunt lucrate de femei, circa 25%, iar din output-ul generat anual de agricultură, de 13 mld. euro, doar 20% sunt generate de femei â™¦ Motivarea femeilor fermier prin acces egal la resurse ÅŸi oportunităţi ar putea creÅŸte producÅ£ia alimentară cu 10-15%, ceea ce înseamnă că s-ar putea oferi hrană pentru încă 100-150 de milioane de oameni din întreaga lume, conform datelor OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite.

Au făcut studii economice, juridice şi de marketing, dar „glasul pământului“, despre care scria Liviu Rebreanu acum mai bine de un secol, este cel care le-a strigat şi le-a făcut să rămână în agricultură pe Cristina Dîrjan, care în prezent cultivă lavandă, mentă, salvie şi roiniţă în Sălaj, din care produce cosmetice naturale, Jessica Pop, care s-a alăturat în ferma avicolă a tatălui său din Bihor, iar anul trecut a înfiinţat chiar ea una de cereale, şi Mădălina Giurescu, care s-a specializat în cultivarea cătinii şi produselor procesate din ea, care ajung chiar şi în Coreea de Sud.

„La noi totul a pornit dintr-o întâmplare. Am citit şi am văzut care sunt proprietăţile lavandei şi am hotărât să o punem la noi acasă. Am început cu lavanda, iar apoi ne-am extins. Agricultura ne-a ales pe noi şi nu invers şi a fost o ascensiune treptată în acest domeniu“, a povestit Cristina Dîrjan, de profesie economist, care punea în 2014 bazele companiei Agro Team Dîrjan. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Acasă“ pentru Cristina Dîrjan este Fetindia, localitate din comuna Meseşenii de Jos din judeţul Sălaj, unde locuiau părinţii săi, în perioada în care aceasta muncea în Italia alături de soţul ei. Mai întâi, au cumpărat un teren încă de când erau în Italia, iar în 2014 s-au întors definitiv şi au investit circa 150.000 de euro în utilaje, pământ, material săditor de lavandă, nuc şi aluni de pădure, documente şi spaţiul de procesare, bani pe care i-am câştigat în 15 ani de muncă în Italia. „Tot ce ţine de culturi este în grija soţului meu, care aduce materia primă acasă şi eu mă ocup de procesare“, a explicat Cristina Dîrjan, subliniind că lucrurile sunt foarte bine delimitate.

Jessica Pop s-a alăturat în ferma avicolă a tatălui său, din Bihor, şi a înfiinţat anul trecut chiar ea una de cereale: Pentru mine este o mare mândrie să fiu fermier şi oportunităţile financiare cred că sunt mai mari decât în domeniul juridic.

 

Tot dintr-o întâmplare, fericită după părerea sa, a ajuns şi Jessica Pop, o tânără juristă, în agricultură. „În liceu am vrut să aleg altă cale faţă de părinţii mei, însă în al doilea an de facultate, mi-am dat seama că dreptul e rigid, în timp ce agricultura îmi oferă mai multe oportunităţi. Am ales agricultura pentru o perioadă de probă, să îi ajut pe părinţii mei, şi deja de mai bine de patru ani lucrez cu ei“, a spus ea. Tatăl său are o fermă de păsări şi Jessica Pop a înfiinţat una de cereale în Suplacu de Barcău din judeţul Bihor.

Jessica Pop consideră că agricultura este un domeniu care are potenţial de creştere şi este mai frumos decât pare din exterior. „Deşi mi s-a spus la început că este o mândrie mai mare să fiu avocat, judecător sau procuror, pot să zic contrariul acum. Pentru mine este o mare mândrie să fiu fermier şi oportunităţile financiare cred că sunt mai mari decât în domeniul juridic“, a întărit ea.

Mădălina Giurescu, cu studii în domeniul marketingului, a fost cooptată în agricultură de fratele său, cu care a făcut prima asociere, iar în 2016 a înfiinţat Cooperativa Agricolă Bio Cătina, formată acum din fermieri din judeţele Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Arad şi Călăraşi, care cultivă în total circa 200 de hectare cu cătină.

Mădălina Giurescu s-a specializat în cultivarea cătinii şi produselor procesate din ea: Ar trebui să se implice mai multe femei în agricultură, pentru că obţii rapid satisfacţia muncii.

 

„Am ajuns în acest domeniu din pasiunea pentru cătină, dorinţa de a face ceva şi chemarea pământului a lui Rebreanu. Am început businessul cu fratele meu şi apoi am creat nucleul cooperativei, care a venit cu provocările pieţei şi ale vremurilor pe care le trăim, pentru că nu este uşor, dar nici imposibil“, a afirmat Mădălina Giurescu.

În România, din cele 2,88 milioane de exploataţii agricole, 1,07 milioane, adică 37%, sunt deţinute de femei, conform Eurostat, care are ultimele date din 2020.

Comparativ cu alte state din UE, România stă cel mai bine la acest capitol, pentru că are, de departe, cel mai mare număr de exploataţii.

Cele trei invitate ale ediţiei din 1 aprilie a emisiunii ZF Agropower consideră că procentual acest domeniu este dominat de bărbaţi prin prisma activităţii în sine, dar şi a faptului că femeile în continuare se dedică mai mult familiei decât carierei.

 

 

Care sunt avantajele femeilor care au ales agricultura?

„Pentru mine, într-o negociere, a fost un avantaj să fiu femeie“, spun Mădălina Giurescu şi Jessica Pop. Cea din urmă completează că şi studiile juridice pe care le are sunt un mare avantaj în orice discuţie, însă un dezavantaj este tinereţea. „Unii oamenii sunt sceptici să lucreze cu cineva cu atât de puţină experienţă.“

Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că motivarea fermierelor pentru a obţine acces egal la resurse şi oportunităţi în agricultură ar putea creşte producţia alimentară cu 10-15%, ceea ce înseamnă că s-ar putea oferi hrană pentru încă 100-150 de milioane de oameni din întreaga lume. În România, conform celor mai recente date Eurostat, femeile generează circa 20% din output-ul agriculturii, de 13 miliarde de euro anual. Mai mult, din cele 12,7 milioane de hectare de teren agricol, doar 3,1 milioane de hectare sunt lucrate de femei, circa 25%.

 

Cum acţionează femeile în business şi agribusiness?

„Femeile acţionează, câteodată, emoţional şi nu neapărat după cum este făcut planul de afaceri. Asta poate fi de bine sau de rău. Atunci când eşti emoţional te gândeşti şi la impactul deciziei tale asupra oamenilor, asupra mediului înconjurător – noi facem agricultură ecologică – şi asupra plantelor. Apoi, femeia ca structură este mai analitică şi mai atentă la detalii, iar astfel un business condus de o femeie este diferit de cel condus de un bărbat, care foloseşte logica şi este mai tranşant, fiind mai atent la marile decizii decât la micile decizii“, a afirmat Mădălina Giurescu. De asemenea, Cristina Dîrjan este de acord că femeile sunt mai atente la detalii, privesc totul din punct de vedere emoţional, dar şi al structurii afacerii.

Mădălina Giurescu a mai spus că dacă ar avea în faţă două CV-uri, unul de la un bărbat, altul de la o femeie, care să aibă aceleaşi abilităţi, ar alege să angajez o femeie, pentru că este mai harnică şi trage mai mult pentru companie. De altfel, ea crede că ar trebui să se implice mai multe femei în agricultură, pentru că obţii rapid satisfacţia muncii.

„Am ajuns să lucrez în acest domeniu datorită părinţilor mei, în special a tatălui meu, care este medic veterinar şi de patru ani mă susţine să lucrăm împreună. Mama mea este inginer zootehnist şi nu a avut aceeaşi şansă ca şi mine. Când a terminat facultatea, nu a fost încurajată să activeze în acest domeniu, în ciuda faptului că-i plăcea foarte mult. De atunci, lucrurile s-au schimbat, iar domeniul este perceput altfel acum de tineri şi peste 10-15 ani copiii mei îl vor percepe chiar mai frumos“, a spus Jessica Pop.