ZF Agropower. Un fermier poate câştiga până la 90 euro/hectar prin stocarea carbonului în sol, iar valoarea certificatului de carbon e într-o creştere continuă. Circa 10-12% din întreg portofoliul Agreena, companie de certificare a carbonului, se regăseşte în România

♦ „Am atins 2 mil. ha în platformă, din care undeva la 220.000 de hectare sunt cu parcele ale fermierilor din ţara noastră“.

Tot mai multe companii din România încep să practice agricultură regenerativă, care presupune efectuarea unui număr minim de lucrări asupra solului sau chiar deloc, aşa cum se făcea în urmă cu sute de ani când plugul nu exista, pentru a păstra apa, dar şi azotul în sol, astfel încât să stocheze carbonul, în loc să-l emită în atmosferă şi să polueze.

„Agricultura este una dintre industriile care poluează undeva la 25%, dar în aceeaşi măsură agricultura ajută la scăderea amprentei de carbon, fermierii utilizând practici benefice pentru mediu şi climă. Poate că în ţara noastră încă avem de dezvoltat acest subiect, dar am devenit tot mai conştienţi de partea aceasta amprentei de carbon“, a spus Mihaela Monica Vasile, market lead pentru România şi Republica Moldova al Agreena, una dintre cele mai importante companii de certificare a carbonului din sol, cu acţionariat danez. Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Compania îşi propune să contribuie la tranziţia fermierilor către agricultura regenerativă, trend care a prins având puternic şi în România, fiind la modă minimum sau no tillage.

Recent, Agricost, cea mai extinsă fermă de cereale din România după suprafaţă cultivată, vizează tranziţia către agricultura regene­ra­tivă pentru cele peste 55.000 de hectare de teren agricol din Insula Mare a Brăilei.

„Suntem prezenţi pe piaţa din România deja de trei ani. Mă bucur să spun că România este una din pieţele importante pentru Agreena şi ţinem trendul de creştere. Circa 10-12% din întreg portofoliul Agreena se regăseşte în România. Am atins 2 milioane de hectare în platforma, din care undeva la 220.000 de hectare sunt cu parcele din ale fermierilor din ţara noastră“, a menţionat Mihaela Vasile.

Agricultorii care fac agricultură regenerativă, adică elimină sau să reduc carbonul din atmosferă, primesc bani pentru certificate sau credite de carbon de la Agreena. Ele pot fi păstrate, pot fi vândute sau pot fi folosite pentru a compensa amprenta de carbon a fermei lor. Certificatele de carbon se comercializează pe piaţa voluntară de carbon, adică se îndreaptă spre acele companii care nu sunt neapărat din domeniul agriculturii, dar care au o ţintă pe ceea ce înseamnă sustenabilitate şi automat îşi doresc să reducă amprenta de carbon.

„Cu toţii ştim de piaţa reglementată de carbon, unde se vând certificatele care pot fi folosite, de exemplu, în industria aviatică. Acolo există o reglementare foarte clară a Uniunii Europene, unde companiile din domeniu trebuie să-şi reducă obligatoriu amprenta de carbon“, a explicat Vasile.

Clienţii fermierilor pot fi companii care realizează filme, companii care produc cosmetice sau companii de IT, a mai spus ea. „Vorbim de acele companii care la un moment dat nu îşi vor mai putea descreşte amprenta de carbon. De exemplu, o companie de IT care şi-a schimbat deja toate laptopurile, care sunt de generaţie nouă, cumpără certificate de carbon din piaţa voluntară şi fac o compensare.“

Un fermier poate obţine între 0,8 credite de carbon până la 3 credite de carbon pe un hectar. „Acum vorbim de valoarea unui credit de carbon de 32 euro net. Valoarea certificatul de carbon e într-o creştere continuă. Dacă în 2022, pentru campania de 2021, am plătit 28 euro net pe un certificat, la doar un an distanţă a plătit cu 4 euro mai mult. Deci este o piaţă în creştere, pentru că sunt foarte multe companii care îşi doresc să folosească certificate obţinute din agricultură“, a mai spus Mihaela Vasile.

Consiliul şi Parlamentul European s-au întâlnit săptămâna trecută să stabilească un cadru de certificare a eliminării de carbon al UE, fiind primul regulament de acest fel. Prin acesta îşi propun să elimine carbonul şi să de reducă emisiilor din sol, pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, aşa cum este prevăzut în legea europeană privind clima.

Stocarea temporară a carbonului din agricultura carbonului (de exemplu, refacerea pădurilor şi a solului, gestionarea zonelor umede, pajiştile cu iarbă marine), reducerea emisiilor din sol (din agricultura de carbon), care include reducerea carbonului şi protoxidului de azot din gestionarea solului şi activităţi care trebuie să reducă în general emisiile de carbon ale solurilor sau să crească eliminările de carbon din materia biologică, sunt printre obiectivele UE. Stocarea temporară a carbonului din agricultura de carbon şi activităţile de reducere a emisiilor din sol trebuie să dureze cel puţin cinci ani pentru a fi certificate.