ZF Agropower. Fermierii şi producătorii de lactate: Preţul laptelui nu este echitabil, iar statul trebuie să ia măsuri. România poate livra lapte şi peste hotare dar este nevoie şi de susţinerea statului, dar şi de conştientizarea fermierilor că trebuie să-şi modernizeze fermele

♦ Într-o perioadă în care fermierii tind să-şi abatorizeze vacile de lapte pentru că nu mai fac faţă cheltuielilor, asocierea este o soluţie pentru ca fermele din sector să poată să-şi continue activitatea. 

Fermierii şi producătorii de lactate spun că statul trebuie să se implice cât mai repede în sectorul creşterii vacilor de lapte pentru că preţul laptelui nu este corect, având în vedere că pleacă de la poarta fermei cu 2,5 lei- 3 lei maxim pe litru, procesatorul mai pune şi el încă pe atât, dar comercianţii câştigă cel mai mult având în vedere că un litru de lapte ajunge pe raft şi cu un preţ de 10 lei pe litru. Creşterea preţurilor utilităţilor şi seceta au fost cele mai mari probleme cu care s-au confruntat anul acesta fermierii, dar preţul laptelui nu a crescut îndeajuns cât să acopere majorarea costurilor, astfel că sunt fermieri care au decis să vândă sau să abatorizeze vacile.

„Preţul laptelui nu este echitabil. Nu este corect preţul care este primit de către fermier la poarta fermei în comparaţie cu preţul care ajunge la raft şi cu care consumatorul poate să cumpere un litru de lapte. Dacă în momentul de faţă de la poarta fermei pleacă un preţ de la 2,5 lei până la maxim 3 lei, în momentul în care ajunge la raft are 9-10 lei. Se mai adaugă pe lângă preţul laptelui de la poarta fermei, costul de procesare pentru că şi acolo s-au majorat preţurile. Şi practic veniturile cum se împart? Jumătate se împart între fermier şi procesator şi cealaltă jumătate aparţine retailerului pentru că îşi pune adaosurile pe care şi le pune. Deci există o neegalitate şi o neconcordanţă de preţ resimţite de către fermieri“, spune Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP. 

Uniunea reuneşte 17 cooperative cu un număr de aproximativ 600 de fermieri de dimensiune mică şi mijlocie în principal din zona Transilvaniei. Împreună, fermele au 22.000 de capete de bovine, două dintre cele 17 cooperative având bovine de carne, iar restul cresc bovine pentru lapte. 

Iasmina Blidar speră că odată cu apariţia legii laptelui această neloialitate va dispărea. Ea adaugă că fermierul nu a avut anul acesta profit de pe urma creşterii preţului la lapte şi crede că preţul corect al laptelui, din punct de vedere al Uniunii, ar fi undeva la 3,4- 3,5 lei/litru. Asociaţia Patronală Română a Laptelui (APRIL) cere un ajutor de stat acopere o parte din costul de producţie pentru lapte până la jumătatea anului viitor. 

Iasmina Blidar, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP: Noi analizăm puţin şi piaţa externă şi chiar am observat că de exemplu Italia tatonează terenul românesc şi maghiar în ceea ce priveşte importul de lapte crud şi deja realizează oferte la un preţ de 3,4 lei.

„Noi analizăm puţin şi piaţa externă şi chiar am observat că de exemplu Italia tatonează terenul românesc şi maghiar în ceea ce priveşte importul de lapte crud şi deja realizează oferte la un preţ de 3,4 lei. Eu consider că un fermier ar putea primi 3,4 lei pe litru de lapte, bineînţeles asta şi de cantitatea pe care poate să o livreze pentru că sunt corelate cele două indicatoare: cantitate-preţ“. Ea crede că piaţa românească are potenţial să livreze lapte şi peste hotare, dacă statul ar ajuta fermierii să achiziţioneze bovine.

„După cum bine ştim în zonele rurale fermele practic sunt predate din generaţie în generaţie. Ar trebui să sprijinim tinerii fermieri să investească mai departe sau cei care vor să renunţe, dar şi pe cei care sunt la început. Pentru că această formă de subvenţionare care a fost pusă pentru furaje şi pentru lapte practic ar fi pentru ei  o formă de sprijin, de susţinere. Deci da România la un moment dat poate să livreze necesarul de lapte în aşa fel încât să nu devină dependentă de import, ba din contră, ţările din afară să depindă de laptele românesc. Dar asta depinde şi de stat, de cum susţine fermierii, dar şi de fermieri care trebuie să-şi îmbunătăţească partea de genetică, chiar şi partea tehnologică“. 

La rândul lui, Bogdan Popescu, managerul Complexului Nucet, care include Ferma agro-zootehnica Eragro Nucet SRL şi fabrica de lactate Erbalact SRL, spune că statul trebuie să se implice în tot sectorul agricol, inclusiv în zootehnie.

Bogdan Popescu, managerul Complexului Nucet, care include Ferma agrozootehnică Eragro Nucet SRL şi fabrica de lactate Erbalact SRL: Subvenţiile pe care noi le primim sunt mai mici ca subvenţiile care există în statele dezvoltate în statele din Europa de Vest. Acesta e şi unul dintre motivele pentru care spre exemplu lanţurile mari de magazine cumpără lapte de la ţările din jur.

„Subvenţiile pe care noi le primim sunt mai mici ca subvenţiile care există în statele dezvoltate în statele din Europa de Vest. Acesta e şi unul dintre motivele pentru care spre exemplu lanţurile mari de magazine cumpără lapte de la ţările din jur. Deci nu toate lactatele, indiferent de brand, chiar dacă e un brand românesc, nu sunt făcute din lapte românesc. Sunt foarte mulţi proprietari de brand care nu produc, nu au fabrici aici. Pur şi simplu îşi comandă produsele de la fabrici din  Olanda, din Germania. ÎI este foarte greu producătorului din România să concureze cu această piaţă globală“. El adaugă că anul acesta este relativ bun având în condiţiile de pe piaţă şi acest lucruru se datorează unui proces de optimizare la nivelul complexului. Complexul lucrează aproximativ 650 de hectare de teren agricol, dar are şi o fermă cu 830 de capete, dintre care circa 430 de vaci de muls. Complexul are în portofoliu brandul Nucet, care se găseşte în lanţurile de magazine Cora, Auchan sau Carrefour, dar şi în retailul tradiţional, dar este un business regional, livrând în Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Argeş, Ilfov şi în Bucureşti. El atrage atenţia şi că degeaba avem materie primă, dacă pe acelaşi raft se găsesc atât produsele conforme, cât şi cele cu grăsime vegetală. 

Avem nevoie de aceste campanii de informare a populaţiei. Avem nevoie de sprijin în aşa fel încât consumatorul într-adevăr să aleagă conştient şi nu în funcţie de preţ“. 

La rândul ei, Cristina Dumitrescu, cofondatoarea Zada Prodcom, un producător de brânzeturi care lucrează cu circa 100 de fermieri, spune că a observat că fermierii îmbătrânesc şi tinerii nu vor să mai lucreze în domeniu. 

„N-aş fi sinceră dacă aş spune că nu (m-am gândit să renunţ la business).  Dar într- adevăr nu ne-am gândit niciodată foarte serios. Adică nu am fost aproape de a face un plan de retragere. Dar într-adevăr au fost momente dificile în care ne am gândit că cine ştie dacă nu o să fim forţaţi de-a dreptul să renunţăm la activitate. Pentru că într-adevăr dacă mă uit la fermierii noştri din ce segment de vârstă fac parte deja sunt relativ în vârstă. Tinerii nu vin din urmă să preia creşterea animalelor. Vine un moment când acestea sunt sacrificate. Şi este o problemă mai ales că noi suntem o afacere mică şi ne bazăm strict pe laptele local. Deci depindem de cantitatea de lapte produsă în zonă“, a spus ea. Ea spune că  brânzeturile Zada au fost listate în supermarketuri, dar din cauza presiunii pe preţuri a decis să se axeze pe băcănii. 

Cristina Dumitrescu, cofondatoarea Zada Prodcom: Dacă mă uit la fermierii noştri din ce segment de vârstă fac parte deja sunt relativ în vârstă. Tinerii nu vin din urmă să preia creşterea animalelor. Vine un moment când acestea sunt sacrificate. Şi este o problemă mai ales că noi suntem o afacere mică şi ne bazăm strict pe laptele local.