ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Horia Cardoş, CEO şi fondator al Agroland: „Suntem pregătiţi să facem majorări de capital şi să diminuăm participaţia pe care o avem“

10.11.2022, 00:05 Autor: Florentina Niţu

„Businessul va rămâne al nostru în orice scenariu, dar este important să-i oferim acestui «copil» resusele necesare pentru a se dezvolta“.

Grupul Agroland va călca în continuare puternic pedala de acceleraţie pentru investiţii, mişcare începută în urmă cu trei ani, pentru că în următorii doi-trei ani vor exista noi oportunităţi de dezvoltare pentru companiile din agrobusiness, consideră Horia Cardoş, CEO şi fondator al businessului. Antreprenorul este pregătit să facă majorări de capital pentru investiţii, dar urmăreşte şi programele cu finanţare din fonduri europene şi guvernamentale.

„Acum trei ani am început un ciclu investiţional de 12-13 mi­lioane de euro, care a dus, practic, grupul la cu totul alt nivel. Avem de gând să păstrăm acest ritm şi pentru anii care vin şi mai ales că în anii următori ani apar noi oportunităţi“, a spus Horia Cardoş, CEO şi fondator al Agroland, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi de Penny.

Grupul Agroland este format din Agroland Business System, Agroland Agribusiness, Agroland Professional Farm, Agroland Megastore, Magazinul Micului Fermier, Devest Farmatech, Astradriving, Sports Games şi Asociaţia Sportivă Agroland. Grupul a generat în 2021 venituri consolidate de 233,4 milioane de lei, o creştere de 21% faţă de 2020, conform datelor din raportul de pe Bursa de Valori Bucureşti.

Cardoş susţine că punctul de cotitură pentru business a fost accesul pe piaţa de capital din România. În urmă cu trei ani, Agroland a avut prima majorare de capital de la investitori de pe Bursa din Bucureşti şi astfel a fost accelerată dezvoltarea afacerii.

„Nu a fost complicat să luăm decizia să ne listăm la bursă, eram conştient că trebuie să cedez o parte din acţiuni, în aşa fel încât să avem acces la resurse pentru dezvoltare. Din resurse proprii şi credite bancare era mai complicat şi mai costisitor să ne dezvoltăm. Nu a fost o problemă să cedăm 15%, 20% şi uleterior 25% din business şi suntem pregătiţi să facem majorări de capital şi să diminuăm participaţia pe care o avem în Agroland, dar vreau ca eu şi familia mea să rămânem în business“, a afirmat Horia Cardoş.

El a adăugat că nu se gândeşte la un exit, pentru că mai are multă treaba, astfel încât să ducă businessul la un nivel mult mai mare decât este astăzi.

„Businessul va rămâne al nostru în orice scenariu, dar este important să-I oferim acestui «copil» resusele necesare pentru a se dezvolta, mai ales că acum este un culoar foarte bun pentru companiile din agricultură şi industria alimentară pentru a se dezvolta. Suntem pregătiţi să absorbim în continuare bani de pe piaţa de capital, fonduri europene sau fonduri guvernamentale“, a precizat antreprenorul.

El mai spune că dacă acum România este într-o situaţie fragilă, pentru că jumătate din alimentele de pe rafturile magazinelor vin din import, crede că până la sfârşitul acestei decade România va fi într-o poziţie mult mai bună şi companiile de pe piaţa românească, la fel. 

„Nu m-am gândit la început nici că vom ajunge la 50 de magazine, darămite la 250 de magazine, dar a existat un drive pentru dezvoltare. Cred că şi alţi antreprenori români care au început businessuri în acea vreme (acum 25 de ani – n. red.) nu-şi imaginau că vor conduce businessuri de zeci sau sute de milioane de euro. Pofta a venit „mâncând“ şi cred că în România este încă mult spaţiu pentru expansiunea businessurilor antreprenoriale. Cred că antreprenorii români şi businessurile româneşti au mult potenţial şi cu atât mai mult în agricultură, ţinând cont că astăzi jumătate din ce mâncăm vine din import. Asta poate fi o mare oportunitate pentru antreprenorii români şi cunosc antreprenori cu planuri serioase de dezvoltare şi mari şanse să reuşească“, a subliniat el.

Antreprenorul afirmă că în urmă cu două decenii şi jumătate a pornit businessul de la o idee simplă şi anume să vândă produse pentru fermieri printr-o reţea de magazine. „Lucrurile au evoluat destul de mult de atunci şi am ajuns la o reţea de 250 de magazine pentru micii fermieri şi pasionaţii de grădinărit. Totodată, am dezvoltat şi zona de producţie în business. Suntem unul dintre cei mai importanţi jucători în producţia de ouă de consum şi de curând am intrat în producţia de furaje pentru animale şi, de asemenea, avem o fermă de repreoducţie şi o staţie de incubaţie pentru pui de o zi. Businessul nu arată complet diferit doar faţă de primul an, ci şi faţă de acum 3-4 ani, pentru că am identificat nişte zone unde puteam să ne dezvoltăm“, a precizat Cardoş.

Fondatorul grupul Agroland spune că dezvoltarea sa a fost diferită faţă de a unui business similar din Vestul Europei, care, de regulă, era pornit de fermieri asociaţi în cooperative. Spre exemplu, el spune că grupul Arvesta din Belgia, care a început acum 150 de ani ca o cooperativă pusă la cale de fermieri cu mori, a făcut apoi fabrici de furaje şi astăzi are 250 de magazine în Belgia şi Olanda şi este foarte puternic în agribusiness.  

„După ce înveţi să faci lucruri şi înveţi despre piaţa în care activezi, îţi faci o evaluare să vezi dacă poţi să ţinteşti foarte sus sau nu este cazul şi mai bine rămâi la un nivel mediu. Norocul nostru a fost că am văzut destul de repede că putem fi atât prin numărul de magazine, cât şi prin numărul de clienţi şi cifra de afaceri cea mai importantă companie din România care vinde produse agricole pentru fermieri şi atunci am accelerat dezvoltarea. Dacă ai şansa ca într-un domeniu să ajungi în top, acest lucru e drive-ul necesar să mergi mai departe“, a explicat el.

În prezent, Agroland finalizează o fermă de 50.000 de găini ouătoare. Totodată, mai are în producţie 150.000 de păsări şi se vor mai adăuga 100.000 de păsări la începutul anului viitor pentru producţia de ouă. Extinderea are loc în contextul în care la ouă este un deficit important la nivel european, ceea ce face ca preţul să crească în mod continuu şi va mai creşte cel puţin până la jumătatea anului viitor, crede Cardoş.

 

 

 

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny