ZF Agropower. Impactul schimbărilor climatice la firul ierbii: unele terenuri din Vrancea se confruntă acum cu seceta, iar acum cinci ani băltirile erau marea problemă a zonei

Băltirile au fost înlocu­ite de secetă, deşi în urmă cu cinci ani fermierii români din jude­ţul Vrancea nu ar fi prevăzut acest lucru, însă impactul schimbărilor clima­tice asupra agriculturii se vede în teren.

Astfel, Radu Mărtinescu, acţionar al companiei produ­cătoare de cereale Agromec Ciorăşti din Vrancea, a ales să se adapteze prin adoptarea mini­mum tillage, adică efectuarea lucrărilor minime asupra solului pentru a conserva apa. „Crezul nostru în ultimii ani a fost minimum till, să facem cât mai puţine treceri şi să avem o tasare cât mai mică asupra solului, ca să păstrăm toate resursele pe care le putem, pentru că a început să conteze fiecare litru de apă. Încercăm să trecem la no till, la un moment dat, să nu mai perturbăm deloc solul“, a spus Radu Mărtinescu, acţionar al Agromec Ciorăşti, în cadrul emisiunii ZF Agropower. Compania lucrează circa 900 de hectare în Vrancea.

În zona sa nu se poate iriga, iar în ceea ce priveşte forajele de mari adâncime pentru puţuri din care să scoată apă pentru a creşte grâul ori porumbul nu sunt uşor de realizat şi, chiar şi aşa, au debit foarte mic. Aşadar, el consi-deră că sunt „legaţi de mâini şi de picioare în ceea ce priveşte irigarea“ şi intervenţia sa trebuie să fie în manage­mentul costurilor din fermă.

„Suntem într-un context a unei lipse acute de apă. Am încercat oarecum să păstrăm un cost cât mai mic pe hectar, dar nu asta urmărim, să avem costuri mici. Suntem oameni de afaceri şi încercăm să avem profit. Până acum am văzut că putem să rămânem economic într-un echilibru. Dacă am reuşit să trecem peste 2020, primul an de secetă grea, trecem şi peste alţi ani, într-un picior, şchiopătând“, a subliniat el.

Radu Mărtinescu crede că orice manager trebuie să se adapteze şi să caute soluţii în domeniul agriculturii, atât de volatil. „Nu pot spune acum ce vom face nici măcar peste trei săptămâni.“

„În zonă avem canale de desecat, pentru că dacă până în 2019 la problema cea mare erau bătirile, acum ne confruntăm cu secetă. (...) Facem minimum till din 2019, dar, din păcate, ar putea să nu fie suficient pentru contextul actual în care avem lipsă de pricipitaţii“, este de părere tânărul fermier.

De altfel, o altă direcţie de investiţii este digitalizare, care, la fel, ar putea aduce economii în business. „Avem tractoare cu GPS, avem semănătoare cu rată variabilă, pe care le folosim atât la semănat, cât şi la fertilizat, folosim imagini satelitare, folosim combine, suntem o fermă destul de bine echipată digital.“

„Dacă ar fi după mine şi aş avea posibilitate, mâine aş digitaliza totul. Mi-aş mai lua şi dronă, şi un tractor de capacitate mai mare şi o semănătoare mai performantă, şi aş închiria vreo două staţii meteo“, a întărit el.

Mărtinescu a completat că încercă să îşi păstreze randamentul producţiilor, dar se va adapta în funcţie de evoluţia vremii, pentru că momentan nu-şi permite să crească costurile şi să-şi asume riscul de a pierde majoritatea producţiei, din cauza secetei, la fel ca în 2020. „Ne adaptăm în continuare tehnologia de cultură în funcţie de ce va fi afară.“