ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Ion Bălan, proprietar, Crama Hamangia: Vrem să dezvoltăm oenoturismul, să atragem turişti la cramă, şi ne gândim să accesăm fonduri europene, dar momentan nu avem ceva concret în Planul Naţional Strategic

25.10.2021, 08:40 Autor: Florentina Niţu

Familia Bălan, din spatele businessul Nalba, care deţine o su­pra­faţă cultivată cu viţă-de-vie de circa 100 de hectare, irigate, în judeţul Tul­cea, la marginea Deltei Dunării, şi are Crama Hamangia, îşi propune să in­ves­tească în oeno­turism, prin acce­sarea fon­durilor europene. Com­pania şi-ar dori să atragă bani prin noul Plan Naţional Strategic (PNS), care va fi deschis în 2023.

„Anul acesta am obţinut o creştere a volumului de vânzări faţă de anul tre­cut, pentru că în ultima perioadă, prin re­la­xarea măsurilor, am putut apro­vi­zio­na cu vin multe hoteluri şi pensiuni din Delta Dunării, iar cererea a fost cea mai mare din ultimii ani. Astfel, vrem să dezvoltăm şi noi oeno­tu­ris­mul, să atragem turişti şi la noi la cra­mă. Ne gândim să accesăm fonduri eu­ro­pene pentru acest lucru, dar mo­men­tan nu avem ceva concret în Planul Naţional Strategic, despre sec­to­rul vitivinicol“, a spus Ion Bălan în cadrul emisiunii ZF Agropower, un pro­iect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

El susţine că se vede o evoluţie în aprecierea pe care o au consumatorii faţa de vinuri şi este în continuă mişcare. „A crescut mult numărul de consumatori care apreciază vinurile de calitate. În perioada estivală, care este perioada de vârf la crama noastră, se vede clar o creştere a consumului de vinuri de calitate. În plus, în Dobrogea se consumau în general vinuri albe, iar acum a crescut mult consumul de vinuri rose“, a întărit el.

Compania produce vinuri care au cer­ti­ficare DOC (denumire de ori­gine con­trolată) pentru că plan­taţia se află în arealul protejat, Babadag. În acest an, producţia de struguri a com­paniei a fost între 9 -9,5 tone/­hec­tar raportat la în­treaga exploataţie. Producţia medie este aproape dublă faţă de cea reali­za­tă la nivel naţional – 5,2 tone/­hectar în 2020, dar plantaţia este tânără, înfiin­ţa­tă tot cu fonduri europene şi dotată cu ul­ti­mele tehnologii şi controlată cu drone.

„La nivelul exploaţiei mele viticole, an de an mă încadrez cam în aceeaşi cantitate produsă, pentru că stăpânesc toţi factorii care ţin de producţie, adică avem şi sistem propriu de irigaţii, dar şi asigurări în cazul în care din cauza unor factori climaterici ar putea să se diminueze producţia. Din fericire, de 12 ani nu am avut niciodată grindină şi nu am avut nevoie de despăgubiri, chiar dacă fac asigurări“, a explicat Bălan.

Cultivatorii de struguri din Dobrogea nu au toţi producţii bune, pentru că nu au plantaţii irigate, utile când e secetă, iar anul acesta au fost probleme cu bolile din cauza ploilor, a mai adăugat antreprenorul. Mai mult, el spune că din cauza condiţiilor meteorlogice nefavorabile nivelul de zahăr din struguri nu s-a ridicat la aşteptări. „Primăvara şi vara au fost destul de răcoroase şi au întârziat recoltarea cu două saptămâni.“

În plus, Ion Bălan menţionează că acum vor apărea noi probleme pentru producătorii de vin, deoarece o parte din HoReCa ar putea fi închisă din nou, din cauza evoluţiei valului 4 al pandemiei de COVID-19.

„Anul trecut o întreagă reţea de vânzări în HoReCa a căzut, asta însemnând enorm de mult pentru noi. Este adevarat că au crescut vânzările pe online, au crescut vânzările la magazinele de cartier, dar nu se pot compara cu vânzările la evenimentele private, care nu au mai avut loc“, a explicat el.

În ceea ce priveşte deschiderea unor noi canale de vânzare, cum ar fi exportul, el susţine că în România măsurile de susţinere ale producătorilor nu sunt la nivelul măsurilor din alte ţări. „Toată lumea vrea să exporte, însă nu este promovat vinul românesc suficient din partea Ministerului Agriculturii sau al altor organizaţii de profil. La nivel european noi venim în concurenţă liberă cu alţi producători din ţări europene, care sunt sprijiniţi de ţările lor.“

Mai mult, Bălan afirmă că în pofida creşterii costurilor de producţie, odată cu mărirea preţurilor materiilor prime şi utilităţilor, preţul vinului îl face piaţa. „Baza stă tot la noi, cei din sector. În momentul în care piaţa vinului nu manifestă o creştere încă - probabil o să existe în viitor, fiecare trebuie să fie atent şi să îşi minimizeze costurile astfel încât să fie competitiv. Dar, anul viitor cu siguranţă vinul va vor suferi creşteri de preţ care o să regăsească la raft. Acum, costurile de producţie nu sunt semnificative, în sensul că pesticidele şi îngrăşămintele le-am comandat la preţul la care a fost înţelegerea, însă sticlele, gazele, energia şi costurile de transport îmcep să se simtă şi vor duce la o creştere mare a costurilor de producţie“, a conchis el.

Compania Nalba se ocupă şi de cultivarea cerealelor, iar în 2020 a avut o cifră de afaceri de 5,3 milioane de lei, în scădere cu 28% faţă de anul trecut şi a intrat pe pierdere, pentru prima dată în istoria de aproape trei decenii a companiei, care a fost de 1,3 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Anul 2020 a fost dificil pentru producătorii de cereale, deoarece seceta pedologică a redus producţia totală cu 40% până la 19 milioane de lei, iar Dobrogea, unde se află compania, a fost cea mai afectată regiune agricolă din ţară.

 

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Profi