ZF Agropower. Cum a reuşit cooperativa Fermierul Moroşan să listeze tomatele bio în marile magazine practicând agricultura de precizie: „Avem o seră foarte performantă, cu peste 300 de senzori care ne furnizează date“

Cooperativa Agricolă Fermierul Moroşan, formată din cinci membri, dintre care trei activi, cultivă tomate bio pe o suprafaţă de circa două hectare în două sere şi livrează întreaga producţie în reţelele de magazine Lidl şi Kaufland. Anual, producţia ajunge anual la circa 23 kg/mp.

„Prima investiţie s-a făcut în 2016-2017 într-o serie pe folie. Ulterior, cooperativa a accesat un program de finan­ţare şi a investit într-o seră din sticlă, e ultimul model de seră practic, construită de o firmă din Olanda şi am avut inclusiv un agronom olandez care ne-a ajutat în primul an de producţie să înţelegem practic tehnologia. Ave, peste 300 de senzori care ne furnizează diferite date, ne ajută să ţinem controlul deci este practic o cultură de precizie“, a declarat Andreea Kalisch, preşedintele consiliului de administraţie al coo­perativei Fermierul Moroşan.

Ea a fost prezentă la emi­siunea ZF Agropower, un pro­iect susţinut de Banca Transil­vania şi Penny.

Practic, noua seră permite realizarea unei producţii pe o perioadă de nouă luni pe an, începând apro­xi­ma­tiv din luna aprilie. În sera veche, producţia se poate rea­liza pe o perioadă de şase luni.

În perioada acestei ierni, cooperativa a mizat pe o cultură de zambile. Investiţiile în cele două sere s-au realizat cu ajutorul fondurilor europene. „Sunt linii unde co-finanţare este foarte mică, de exemplu la noi a fost10% din 2 milioane de euro investiţii totale în noua seră. Am reuşit să luăm inclusiv maşinile de transport, s-a construit sera, avem tot, absolut tot ce înseamnă necesarul pentru funcţionarea“, a  mai spus Andreea Kalisch, care precizează că tomatele sub brandul Fermierul Moroşan merg în principal în Lidl şi Kaufland. „Noi le ducem în depozite şi ei distribuie mai departe“.

Primul an de cultură în noua serie a fost practic 2022, iar Andreea Kalisch spune că mai greu este să te menţii ca producător în marile reţele de magazine, decât să intri.

Trebuie să fii foarte bine organizat, trebuie să planifici, să fii predictibil, să-ţi asumi ce ai zis, să-ţi asumi cantităţi.(...) Acum nu mai consider că e foarte greu, dar trebuie să fii foarte bine organizat şi să să-ţi înţelegi business-ul foarte bine astfel încât să poţi să-ţi asumi cantităţi, promisiuni, estimări da i să ai un foarte bun control“. Practic, folosind aplicaţiile din telefon şi senzorii din seră, conducerea cooperativei poate de exemplu să calculeze cantitatea de apă necesară, cantitatea de calciu pe care trebuie să i-o furnizeze plantei. „Spre exemplu, noi ştim că calciul să absoarbe mai bine la o temperatură până în 25 grade Celsius. Eu dacă irig la 27 grade Celsius nu va merge calciu, pentru că eu am pus deja din telefon setarea că peste 25 grade să nu dea calciu. Putem seta sistemul de încălzire, iar lupta cu umiditatea, spre exemplu, merge pe mai multe planuri. Avem ventilatoare, sunt ferestrele care se deschid, tot aşa, 400 de terestre care se închid şi se deschid şi sunt trei nivele de încălzire, deci nivelul de la sol, de la plantă şi nivelul de sus“, a mai spus ea. Tot din telefon, poate seta şi dacă ferestrele să se deschidă dacă temperatura ajunge la un anumit nivel. De asemenea, printr-un sistem modern, care face fotografii plantelor o dată pe oră, se poate sesiza şi dacă o anumită plantă are de exemplu dăunători, mai ales că în agricultura bio nu sunt la dispoziţie o multitudine de produse de combatere a acestora.

Pentru următorii cinci ani, Andreea Kalisch spune că în plan este construcţia unei noi sere identice şi realizarea unui hub de vânzare a produselor producătorilor din zonă.

„Avem foarte mulţi producători din zonă de coacăze sau zmeură. Şi i-am abordat şi anul trecut şi le-am propus să vândă prin intermediul cooperativei pentru că nouă ne-ar conveni să ducem mai multe produse la raft, dar există retincenţă. Trebuie să ai anumite certificări, măcar Global GAP care costă circa 1.500 de euro pe an, trebuie să  respecţi anumite standarde. Observ aşa o reticenţă când e vorba de organizare a propriei proprie afaceri“, a mai spus Andreea Kalisch, care speră să reunească mai mulţi producători sub umbrela cooperativei astfel încât să livreze mai multe produse în magazine.