• Leu / EUR4.9479
  • Leu / GBP5.5370
  • Leu / USD5.1794
ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Românii vor avea pâine şi ulei pe masă la iarnă, chiar dacă producţia de cereale va fi mai mică decât în 2021, dar vor fi mai scumpe

26.07.2022, 00:06 Autor: Florentina Niţu

Mâncarea se va mai scumpi până la iarnă, ca urmare a reducerii producţiei de cereale în anumite zone ale ţării din cauza secetei şi a caniculei, dar românii nu se vor confrunta cu o potenţială criză alimentară, susţin analiştii şi managerii de ferme din agro­business. Totodată, ei afirmă că va exista o creştere mai temperată a preţurilor decât în prima parte a anului.

„În principiu, există riscul ca la iarnă să avem mâncare mai scumpă, dar nu atât de dramatic de scumpă cum se arătau lucrurile în martie, aprilie şi mai. Cel puţin, din datele actuale asta vedem. Dar, dacă apar blocaje majore privind exportul cerealelor din Ucraina sau schimbări climatice drastice, atunci pieţele se vor adapta. Vedem preţuri mai mari pentru alimente la iarnă decât cele actuale, însă nu credem că vor ajunge la un vârf“, a spus Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

 

Claudiu Cazacu, consulting strategist, XTB România: România are şanse multiple să devină un jucător important în acest an, bineînţeles după ce avem grijă de piaţa internă, ceea ce ar aduce un beneficiu economic şi de poziţionare, pentru că avem excedent la producţia agricolă, care devine tot mai importantă în lume.

Indicele preţurilor de consum pentru mărfurile alimentare a avut o creştere de 100% în luna iunie a acestui an faţă de luna mai a acestui an, conform datelor de la INS. Rata medie a inflaţiei în primul semestru din 2022 a fost de 1,8% pentru mărfurile alimen­tare, faţă de 0,5% în aceeaşi perioadă a anului 2021, potrivit aceleiaşi surse.

„Populaţia nu trebuie să se sperie că va fi lipsă de mâncare, pentru că nu va fi în România, dar mâncarea va fi mai scumpă. La nivel naţional eu cred că am făcut 8-10 milioane de tone de grâu. O să avem pâine şi mâncare, dar trebuie să avem grijă cum ne facem bugetul“, a afirmat Gheor­ghiţă Corbu, proprietarul Legam Agro, care cultivă peste 1.000 de hectare cu cereale în judeţul Constanţa.

 

Gheorghiţă Corbu, acţionar, Legam Agro: Noi am depăşit cu bine 2020, cu băncile, cu capitalizarea firmei, iar anul următor (2021) ne-a recompensat cu producţii foarte bine. Fermele care fac performanţă pot prelua astfel de şocuri şi nu ar trebui să fim atât de îngrijoraţi.

 

El a completat că în Constanţa, în principal, şi în regiunea Dobrogea, în general, seceta nu a afectat foarte mult agricultura în acest an. El preci­zează că dacă în 2020 fermierii au avut pierderi şi de 100% din pro­ducţie, în acest an în zonele iri­gate scăderile vor fi de 10% din producţie, vremea nefavorabilă reducând sporurile de producţie.

„În Brăila sunt două imagini ale agriculturii. În zona neirigată vedem producţii dezastruoase şi în zona irigată producţiile sunt decente spre bune, variind, fiindcă depinde de dotarea fermelor cu tehnologii şi de capacitatea de udare“, a spus Ştefan Gheorghiţă, acţionar în cadrul fermei Triagroexim, care cultivă circa 600 de hectare cu cereale în judeţul Brăila.

Ştefan Gheorghiţă, acţionar, Triagroexim: Am ajuns în situaţia în care să ne punem întrebarea: mai este rentabil să susţii agricultura în zone în care trei ani la rând ai avut secetă? Cât trebuie să câştige fermierul din acea zonă ca să-şi acopere cei trei ani de secetă şi cine o să plătească?

România este cel mai mare producător şi exportator de porumb din UE, cu o producţie estimată iniţial pentru acest an la 14 milioane de tone, dar din cauza secetei şi caniculei ar putea scădea la jumătate. Chiar şi aşa, cu 8 milioane de tone, România îşi poate asigura consumul şi poate exporta. La grâu, de asemenea, o producţie de 8-10 milioane de tone, înseamnă dublu faţă de consumul populaţiei. Totuşi, deşi România nu are probleme privind asigurarea consumului, preţurile cerealelor din România sunt influenţate de preţurile de pe bursele globale, astfel că orice fluctuaţie în piaţa de la Paris, de exemplu, are impact direct asupra preţurilor alimentelor din România, pentru că procesatorii români cumpăra la un nivel de preţ similar cu cel de pe bursele de mărfuri din afară.

„Preţurile nu pot ajunge la nivelul dinainte de pandemie sau de anul trecut, pentru că avem costuri mai mari de producţie. Spaţiul pentru scăderi este relativ limitat pentru contractele futures pentru grâu şi porumb şi poate fi de 5-10%. Există însă spaţiu pentru fluctuaţii. Agricultorii au nevoie de preţuri mai bune pentru a-şi acoperi costurile ridicate şi riscurile, dar pentru consumatori nu este o veste bună“, a mai spus Cazacu.

El a menţionat că acum avem o perioadă mai liniştită pe burse şi preţurile s-au îndepărtat de maximele din primele luni ale anului, când din cauza războiului din Ucraina preţurile la grâu şi la porumb au crescut 60-80%. Ieri, în jurul orei 16:00, preţul grâului pe bursa EuroNext de la Paris era de 330 euro/tonă, în scădere cu 9% faţă de acum trei luni, dar în creştere cu 26% faţă de acum şase luni, iar preţul porumbului era de la fel, 330 euro/tonă, în creştere cu 1% faţă de acum o lună şi cu 26% faţă de acum şase luni.

„Avem un echilibru acum, pot ieşi cereale din Ucraina şi sperăm că toamna nu va veni cu şocuri suplimentare, dar cred că va exista o anumită nervozitate şi pieţele reacţionează la ce ar putea să se întâmple, indiferent că se întâmplă sau nu, pentru că vor să se pună la adăpost“, a subliniat Cazacu.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania