ZF agropower special. Sorin Anagnoste, consultant şi lector ASE: Pentru a rezolva inflaţia, dar şi deficitul, trebuie să producem local. Sunt fonduri de miliarde la patru ministere de care producătorii pot beneficia

Sorin Anagnoste, consultant de ma­nagement şi lector în cadrul Fa­cultăţii de Administrarea Afa­ce­rilor cu predare în limbi străine (FABIZ) din cadrul ASE Bucu­reşti, spune că fermierii trebuie să se organi­zeze în asociaţii de profil sau cooperative, să discute cu marii retaileri şi să negocieze cu ei preţurile şi cantităţile şi să acceseze finan­ţările de la stat disponibile pentru a putea creşte producţia şi pentru a fi competitivi.

„Vedem că jucătorii din această indus­trie din alte ţări precum Polonia, Cehia, Un­garia şi Bulgaria adoptă şi aplică pentru pro­grame de finanţare de stat pentru efi­cien­tizarea operaţiunilor. Vorbim aici de efi­cien­tizare energetică, de retehnologizare, cerce­tare, digitalizare. În cadrul întâl­niri­lor pe care le-am realizat în cadrul ASE, dar şi la Guvernul României, a reieşit că mai multe minis­tere au fon­duri de miliar­de pe ca­re le pot da celor care do­resc să meargă în aceste patru di­recţii pe care le-am menţio­nat“, a spus Sorin Anagnoste, într-o ediţie specială a ZF Agropower, proiect sus­ţinut de Banca Transil­vania şi Penny. El spune că Ministerul Fi­nanţelor, Minis­terul Fondurilor Investi­ţiilor şi Fondurilor Europene, Ministerul Agriculturii, dar mai ales Ministerul Ener­giei au linii de finanţare pentru dezvoltarea activităţii companiilor, dar că nu sunt accesate. În acest timp, marile magazine sunt pline de produse din import, pro­ducătorii din alte ţări având preţuri mai bune decât cei din România tocmai datorită investiţiilor pe care le fac în eficientizare e­nergetică, în retehnologizare, cercetare şi digitalizare. Retailerul Penny şi-a asumat ca până la finalul aces­tui an, 60% din sorti­mentul aflat la vânzare în ma­gazi­nele Penny să aibă in­gredien­tul principal pro­ve­nit din România, adi­că să fie cultivat, crescut, extras sau fabricat în ţară şi să fie procesat şi am­balat în Româ­nia. Prin această iniţiativă care se nu­meşte 3RO (Triplu RO) a soli­citat ASE Bucureşti ajutorul pen­tru a face o analiză de piaţă pentru a afla modalităţile prin care să crească acest pro­cent de produse „made in Romania“. Iar re­zul­tatele studiului vor fi publicate în peri­oada următoare. În plus, s-au realizat mai multe mese rotunde în ASE, între guvern, mediul de afaceri şi Penny pentru a vedea ce împiedică mediul de afaceri să aducă aceste produse pe piaţa românească.

„În urma acestor întâlniri, care s-au în­tâmplat în prima jumătate a acestui an, au reuşit o serie de 122 de măsuri pe care gu­ver­nul le-a primit deja şi care pro­babil vor fi în mare parte implementate. Mesele rotunde au fost legate de sectorul cărnii de porc şi peş­telui, de piaţa produselor lactate şi a brân­zeturilor, unde avem un de­ficit de

400 mil. euro, de piaţa hranei pentru ani­ma­le de companie, de producţia săpu­nuri­lor, a detergenţilor şi a produselor de cură­ţa­re şi cosmetice“, mai spune Sorin Anagnoste, care are peste 10 ani de expe­rienţă în mai multe sectoare, inclusiv în sectorul de bunuri de larg consum.

În plus, mese rotunde au mai fost organizate pentru a dezbate segmente de piaţă precum cultivarea, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, iar ultimele două mese au fost legate de patiserie şi snack-uri, respectiv băuturi spirtoase şi bere.

Printre măsurile propuse la aceste mese rotunde se află şi reglemetarea creşterii porcilor în gospodării pentru a putea eradica răspândirea pestei porcine şi a relua investiţiile în acest sector unde deficitul comercial a ajuns la un nivel record. De asemenea, s-a discutat ca la nivel local să se încurajeze şi reprezentanţii guvernului să aibă discuţii trimestriale cu asociaţii de profil. Iar micii producători să se încrie într-o organizaţie de profil astfel încât interesele lor să fie mai bine reprezentate şi, de ce nu, să aibă forţa necesară să intre şi în marile reţele de de magazine.

„Sunt mai multe componente pe care un consumator le ia în considerare atunci că doreşte să facă o achiziţie a unui produs dintr-un supermarket. Preţul este cel mai important şi este primul criteriu. Al 2-lea criteriu se se referă la calitatea produsului şi al abia al 3-lea este de provenienţă. Evident că noi toţi ne-am dori produse locale, pentru că consumând local asta înseamnă locuri de muncă locale, taxe locale care se apoi se investesc în comunităţi şi într-un final, comunităţi mai înstărite. De aceea, atunci când cineva doreşte să reducă deficitul comercial trebuie să se uite în primul rând la preţ“. Iar preţul poate fi competitiv numai prin măsuri de eficientizare, automatizare, digitalizare şi investiţii în cercetare, mai spune el. În 2022, deficitul comercial al României s-a ridicat la aproape 35 de miliarde de euro. Doar pe piaţa cărnii deficitul comercial ajunge la un miliard de euro anual.

„Tot acest deficit comercial, dacă nu vom rezolva cu măsuri concrete, se va transpune în inflaţie, deci nu vom scăpa de ea. Deficitul comercial are mai multe componente, dar o treime din acest deficit vine din produse alimentare. Pentru a rezolva acest inflaţia, dar şi deficitul, trebuie să producem local. Deci este necesar mai mult decât oricând ca instituţiile statului, ministerele ş.a.m.d. să colaboreze cu asociaţiile de profil pentru a-i ajuta, a realiza un plan de măsuri prin care producătorii pot deveni competitivi“.