• Leu / EUR4.9410
  • Leu / GBP5.6488
  • Leu / USD5.0408
ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Ştefan Gheorghiţa, Triagroexim: Dacă vrem să avem producţii bune de cereale anul viitor, trebuie să avem o toamnă extraordinar de ploioasă, nu cu precipitaţii normale, pentru că începem cu un deficit

28.07.2022, 00:06 Autor: Florentina Niţu

Începând din luna septembrie, fermierii încep semănatul grâului, una dintre culturile cele mai importante ale României. Aceasta se întinde pe aproximativ 2 mi­lioane de hectare, 40% din suprafaţa agricolă cultivată cu cereale, iar fermierii pornesc noul ciclu agricol cu un deficit mare de apă în sol şi speră că toamna va fi extem de ploioasă, ca anul viitor să obţină o recoltă bună. Altfel, dacă toamna va aduce precipitaţii slabe sau nor­male, pro­ducţia de grâu din 2023 ar putea fi mai mică decât cea din acest an, consideră Ştefan Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care lucrează circa 600 de hectare în Brăila.

„Începem semănatul după un an secetos şi ploile din toamnă nu vor reface în mare măsură deficitul de apă pe care îl avem. Dacă vrem să avem producţii bune de cereale anul viitor, trebuie să avem o toamnă extra­ordinar de plo­ioasă, nu cu precipitaţii nor­male. Trebuie ca Dumnezeu să uite robinetul deschis o perioadă mai lungă, altfel anul viitor va fi mai prost decât anul acesta. De asemenea, avem nevoie de o iarnă cu zăpadă, nu ca iarna trecută“, a spus Ştefan Gheorghiţă în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Producţia locală de grâu pentru acest an este estimată la 9 milioane de tone, mai mică cu 25% faţă de anul trecut, din cauza secetei, potrivit fermierilor. România este un jucător important, aflându-se pe locul al patrulea în EU şi a realizat în 2021 aproape 10% din producţia totală a UE, conform datelor de la Comisia Europeană.

Gheorghiţă mai spune că din cauza producţiei mai mici de cereale din acest an, nu neapărat doar de grâu, ci şi de porumb şi floarea-soarelui, fermierii vor avea un buget mai mic pentru reînfiinţarea culturilor şi astfel, este posibil ca ei să reducă din lucrările agricole sau din cantitatea de îngrăşăminte necesară pentru producţiei, acesta fiind un alt motiv pentru care producţia ar putea fi mai mică anul viitor. În plus, situaţia este delicată chiar şi pentru cei care irigă, căci au mai puţină apă din cauză că nivelul Dunării este în scădere. 

„Preţurile sunt extrem de volatile. Acum sunt sus, dar au fost şi mai sus, însă nu ştim dacă se vor prăbuşi. Întrebarea pe care mulţi fermieri şi-o pun este ce vom face dacă cumpărăm inputuri, pentru că trebuie să începem campania, la aceste costuri, dar la anul s-ar putea să fie diferite preţurile, să scadă, de exemplu, este pregătită ferma respectivă pentru acest ecart, pentru un minim de venit?“, subliniază Ştefan Gheorghiţă.

El crede că fermele au nevoie de mai mult capital în această perioadă, iar Ministerul Agriculturii a anunţat că va despăgubi fermierii afectaţi şi prin programul „De trei ori subvenţia“ agricultorii pot accesa un credit de 2,8 ori mai mare decât subvenţia de la UE de la CEC Bank, pentru o perioadă de trei ani cu garanţii de stat.

„Fără capital, toate fermele afectate acum de secetă, unele afectate şi în 2020, este foarte posibil să intre în insolvenţă sau în faliment direct. Pot să înţeleg că este un proces economic în care unele companii se închid şi altele se deschid, dar este un sector delicat, pentru că produce alimente şi nu putem face astfel de schimbări“, a mai spus fermierul din Brăila.

El este doctor în ştiinţe agronomice şi a ocupat timp de cinci ani funcţia director general pentru Europa de Est al Caussade Semences, unul dintre cei mai mari producători de seminţe, şi susţine că România a ajuns în situaţia în care trebuie să îşi pună întrebarea dacă schimbă total strategia agriculturii, în contextul schimbărilor climatice.

„Mai este rentabil să susţii agricultura în zone în care trei ani la rând ai avut secetă? Dai ajutoare, dar despăgubiri, dar cât din banii populaţiei poţi da la infinit pentru asta? Cât trebuie să câştige fermierul din acea zonă ca să-şi acopere cei trei ani de secetă şi cine o să plătească? Sunt zone în care trebuie să trecem de la cultura de cereale la zootehnie sau la legumicultură“, a cochis Gheorghiţă.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania