ZF Agrobusiness

ZF Agropower. Un nou trend prinde contur în agribusiness: O companie din Timiş a plantat plopi energetici pe 300 ha şi a trecut de la pierderi la venituri anuale de până la 800 de euro/hectar

05.02.2023, 11:00 Autor: Florentina Niţu

Forest & Biomass România, companie din judeţul Timiş care are aproximativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale, a pariat din nevoie pe o cultură de 300 de hectare de plopi energetici, ce-i aduce un venit anual de 750-800 euro/hectar, potrivit lui Alexander Degianski, board director al Forest & Biomass România.

„În fiecare an pierdeam producţia de pe o suprafaţă între 400 şi 700 de hectare din cele 5.000 de hectare pe care le lucrăm din cauza băltirilor propriu-zise de pe teren şi din cauza imposibilităţii evacuării apei sau evacuării la timp de pe parcelele cu terenuri foarte grele. Aşa am luat decizia să plantăm plopi energetici. Suprapunând hărţile din 2013 cu cele de acum doi ani, când a fost un an normal, am mai avut băltiri doar pe 7 hectare“, a spus Alexander Degianski în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Compania Forest & Biomass România a plantat în urmă cu cinci ani în jur de 300 de hectare de plopi energetici pe terenurile cele mai degradate, terenuri cu băltiri şi cu sărături.

„Este o cultură agricolă ca celelalte pe care primim subvenţie de  la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - n. red.). În plus, am încercuit cu perdele forestiere din plopi energetici în jur de 2.000 de hectare de teren arabil. Această cultură ne asigura o sustenabilitate şi o predictibilitate în ceea ce priveşte rezerva de cash“, a menţionat Degianski.

Anul trecut, compania pe care o reprezintă a tăiat prima cultură de plopi energetici după cinci ani de la înfiinţare şi producţia de pe un hectar a fost de la 100 mp până la 150 mp de lemn.

Aceasta a fost valorificată la preţ de energie, iar Degianski a afirmat că în medie venitul anual ajunge la 750-800 euro/hectar.

„De pe un hectar de biomasă, de plopi energetici în cazul nostru, obţinem un venit similar cu cel de pe un teren cu proprietăţi medii şi cu o producţie de cereale medie într-un an. E greu de cuantificat venitul anual, pentru că tai plopii după cinci ani, iar apoi răsar iar şi mai ai două cicluri. Practic, ai terenul ocupat cu această cultură timp de 15 ani şi împărţind venitul pe fiecare an ajungi undeva la 750-800 euro/hectar“, a precizat fermierul din Timiş.

Care este investiţia iniţială?

„Investiţia iniţială este de 3.000-4.000 euro/hectar, dacă lucrezi suprafeţe mai mari şi o recuperezi după primul ciclu de tăiere. Următoarele două cicluri sunt deja profit. Dar, cel mai important câştig pentru noi este acela că aceste terenuri degradate capătă o structură total diferită, capătă o scarificare naturală, o curăţare în profunzimea de pesticide, îngrăşăminte şi săruri, iar terenurile devin agricole. Este o lucrare de ameliorare a solului, după părerea mea“, a afirmat Alexander Degianski.

Cu toate acestea, el recunoaşte că în anumiţi ani poate fi o cultură problematică. Spre exemplu, el menţionează că anul trecut a plantat circa 60 de hectare de plopi energetici şi din cauza secetei s-au uscat 50 de hectare. „Nu am avut gram de apă din aprilie până în iulie.“

Cum este cererea locală de biomasă?

„Culturile de biomasă sunt neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon şi sunt ideale pentru consumatori industriali, care au de plătit acele taxe de CO2, certificatele verzi. În momentul actual, am trei potenţial clienţi pe care, din păcate, nu ştiu cum îi voi putea onora, pentru că cerinţa acestora este de aproximativ 2,5 milioane de m? de lemn, căci sunt consumatori foarte mari de energie“, a spus Degianski.

El a completat că cerea a crescut odată cu creşterea costului unei tone de CO2, a gazului şi a cărbunelui. „Dacă în urmă câţiva ani costul unei tone de CO2 era 4-5 euro, dacă costul cu gazul era 6 euro/GJ sau cu cărbunele era 2 euro/kg, acum vorbim despre preţuri uriaşe, pentru că doar tona de CO2 este undeva la 70 de euro. Marii consumatori industriali nu au vrut să o accepte că va veni acest moment şi acum caută alternative“, a subliniat Degianski.

Există potenţial de extindere a culturii de plopi energetici în România?

„Sunt convins că în România vor prinde foarte bine culturile de biomasă. Am făcut un calcul relativ simplu şi în România există minimum 2 milioane de hectare de teren agricol care se află într-o stare avansată de degradare, pe care dacă ar fi plantate cu culturi energetice, fie că vorbim de plopi, sălcii sau specii cu creştere mai rapidă cum ar fi salcâmul, ar putea asigura circa 20% din  necesarul de energie al României“, a precizat Alexander Degianski.

El spune că „nu dă mari bătăi de cap“ transormarea terenurilor care acum nu pot fi utilizate în culturi de biomasă, dar susţine că nu există spijin din partea autorităţilor în acest sens pentru că „mulţi dintre guvernanţi nu vor să înţeleagă că acest lucru ne costă bani, în primul rând, şi faptul că acel teren rămâne neutilizat, în al doilea rând“.

O campanie Ziarul Financiar susținută de
Banca Transilvania și Penny