Ce a fost la ZF Bankers 2016

♦ Discuţiile de la ZF Bankers 2016 au oscilat între continuarea procesului de restructurare a băncilor, curăţarea bilanţurilor (mai sunt schelete de 5-6 mld. euro pe corporate), necesitatea consolidării (sunt prea multe bănci, cele mici nu pot să reziste), creşterea lichidităţii pentru că ritmul de creştere a depozitelor era mult mai mare decât ritmul de acordare de credite şi nu în ultimul rând Brexit, care tocmai se întâmplase ♦ Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, spunea că piaţa a trecut de la „credit driven“ la „depozit driven“ ♦ Dragoş Popa, directorul corporate de la Citi, spunea că „dacă există potenţial pentru o creştere viabilă, m-aş mira ca băncile să nu acorde finanţare“ ♦ Cristian Sporiş, vicepreşedintele corporate de la Raiffeisen Bank, spunea că după Brexit, România se află într-o fereastră de oportunitate pe care nu o mai văzuse, în contextul în care dobânzile sunt aproape de 0, iar preţurile mărfurilor sunt la jumătate faţă de anii trecuţi, deficitul bugetar este aproape de zero, iar deficitul de cont curent nu există ♦ Bogdan Neacşu, atunci vicepreşedinte de risc la Garanti Bank (acum CEO al CEC Bank), spunea: Trebuie să ne ducem în ţară după clienţi, nu doar analizând indicatorii de business. Trebuie stimulat capitalul autohton, găsită o soluţie optimă pentru a dezvolta piaţa. Pe viitor, mă aştept că Fondul de Garantare al Creditelor să îşi redefinească strategia (peste patru ani, Fondul a devenit cea mai importantă instituţie de garantare a creditelor în urma venirii noii crize).

Ce s-a discutat la ZF Bankers 2016 puteţi citi mai jos.

 

29 iunie 2016

30 iunie 2016

 

Articolul din 2016 cu autorul şi personajele de atunci

 

Bancherii admit că este nevoie de accelerarea restructurării băncilor şi de reducerea risipei.

♦ Ştefan Marcu, AT Kearney: „O parte din jucători sunt paralizaţi. Au băgat miliarde de euro în România şi nu pot scoate banii de aici“.

Anelis Baciu/Claudia Medrega/Roxana Roşu

Băncile locale au nevoie de acce­lerarea restructurării, în condiţiile în care lipsa de eficienţă duce la o risipă in­credibilă de bani, au afir­mat bancherii şi con­sul­tanţii prezenţi ieri la ZF Bankers Summit’16. Eve­ni­­men­­tul a fost organizat de Ziarul Financiar îm­pre­ună cu cu Alpha Bank, Citi Bank, Garanti Bank, NetTeam, Deloitte, Reff & Asociaţii, Aegrm.ro, PwC, Exim­Bank, KeysFin şi casadetraduceri.

„Din cauza nerestructurării siste­me­lor interne, se aruncă mulţi bani pe fereastră. Primele 5-6 bănci sunt mari, greu de urnit, cele mici nu au scală. Sistemul este foarte ne­re­struc­turat. O parte din jucători sunt pa­ralizaţi. Au băgat miliarde de euro în România şi nu pot scoate banii de aici“, a declarat Ştefan Marcu, direc­tor în cadrul firmei de consul­tanţă AT Kearney.

El a explicat că sistemul bancar românesc este prin­tre cele mai scum­pe din regiune, în con­di­ţiile în care nu ştie să valo­ri­fice câştigurile şi capitalul.

Ideea a fost întărită şi de Doru Lio­nă­chescu, preşe­din­te al BT Capital Part­ners, care a afirmat că în sistemul bancar, cu câteva ex­­cepţii, avem de-a face cu pro­­prie­tari pasivi, care nu pun pre­siu­ne pe management să creeze performanţă.

„Este de neînţeles cum un pro­prie­tar responsabil permite aşa risipă de capital. Este vorba de grupuri finan­ciare cu mari probleme financiare din Grecia, grupuri din Austria. Dacă aveam preponderent bănci americane sau germane nu aveam aşa risipă pe piaţă. Avem pro­prietari fie absenţi, fie dez­interesaţi care nu pun presiune pe management să creeze per­for­man­ţă“, a declarat Doru Lionăchescu.

Investitorii greci şi cei austrieci sunt cel mai bine reprezentaţi în piaţa ban­cară locală, ei controlând circa o treime din activele totale.

Dată fiind ineficienţa în care se scufundă sistemul bancar românesc, este clar că procesul de consolidare va continua şi chiar se va intensifica în următorii ani.

De altfel, în unanimitate, partici­panţii la ZF Bankers Summit ’16 au con­cluzionat că numărul băncilor va scă­dea şi poate coborî spre 25 până în 2020.