Grupa F. Bătalia podiumului

Grupa F le aduce fanilor sportului rege o confruntare de tipul „ce-ar fi fost dacă”, în contextul în care aduce faţă în faţă Croaţia, care a ocupat locul doi la Campionatul Mondial din 2018, cu Belgia, care a ocupat locul trei în cadrul aceluiaşi campionat.

Cele două echipe nu s-au întâlnit oficial în cursa pentru titlul de campioană la ediţia din 2018, întrucât Croaţia învingea Anglia în semifinală în timp ce Belgia pierdea semifinala în faţa Franţei. Acum, lotul de peste 563 de mi­l­i­oa­ne de euro al „diavolilor roşii” se va înfrunta cu lotul de 377 de milioane de euro al „Vatreni”.  Belgia a mai avut o singură performanţă notabilă în istoria turneelor finale, când a ajuns pe locul patru la Campionatul Mondial din 1986, organizat în Mexic.

Naţionala belgienilor dă şi una dintre cele mai mari absenţe de la competiţia din Qatar, întrucât atacantul Romelu Lukaku de la Inter Milan este accidentat.

De cealaltă parte, turneul din 2018 a însemnat cea mai bună performanţă şi din istoria Croaţiei, care a mai reuşit în trecut doar să obţină locul trei la Campionatul Mondial organizat în Franţa în 1998.  Acesta ar putea fi ultimul mondial jucat de Luka Modric, căpitanul echipei supranumită „Vatreni”, întrucât mijlocaşul lui Real Madrid are 37 de ani. 

 

PE SCURT

Economia Belgiei este una modernă, dezvoltată în jurul unei infrastructuri de transport solide, cu o bază comercială şi industrială diversificată. Mai mult, Belgia a fost prima ţară din Europa continentală care a adoptat revoluţia industrială la început de secol 19. Principalii parteneri comerciali sunt Germania, Franţa şi Olanda, iar printre categoriile de bunuri exportate se numără produsele petrochimice, echipamentele, diamantele sau metalele. Grupul de investiţii GBL, compania CERES Pharma sau furnizorul de outsourcing IT Cegeka sunt printre „jucătorii” belgieni prezenţi în România.

Firma canadiană Rock Tech Lithium a promis în 2022 o investiţie de 400 de milioane de euro în România pentru o fabrică de componente pentru baterii, o investiţie în urma căreia ar urma să fie create 500 de locuri de muncă. Firma de consultanţă CGI şi dezvoltatorul InteRo Property Development sunt printre „jucătorii” canadieni cunoscuţi care au venit în economia românească, dar unul dintre cele mai sonore nume pentru România este Celestica, subsidiara locală a grupului cu acelaşi nume, care operează în Bihor o fabrică de componente pentru echipamente electronice.

Maroc este o ţară cu resurse semnificative, însă economia ţării este bazată încă prea mult pe exportul de materii prime. Ţara africană vinde către piaţa europeană bunuri precum fructe şi legume, textile, automobile, componente pentru industria aviatică sau produse petrochimice.  Franţa şi Spania reprezintă cumulat peste 40% din piaţa de export a marocanilor. 

Economia Croaţiei este una bazată pe servicii, în care turismul contribuie cu aproape 20% la PIB-ul ţării. Este interesant de observat modul în care chiar în aceşti ani se naşte o industrie auto promiţătoare în Croaţia, în contextul în care compania croată Rimac Automobili a început în 2021 să producă modelul electric Nevera.