ZF/Scandia Food. Cum creştem industria alimentară românească. Agricultura românească, într-un cerc vicios: avem una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Europa, dar mai puţin de 5% e irigată. Încotro mergem? „Nu avem o strategie naţională multisectorială pe termen lung“

♦ ZF derulează o campanie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

România are o su­prafaţă de teren agricol de circa 14,5 mi­lioane de hectare, dar mai puţin de 5% din aceasta este irigată efectiv în contextul în care seceta loveşte an de an majoritatea zonelor agricole din ţară, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

În acelaşi timp, suprafaţa cultivată totală în cazul unor produse aflate aproape zilnic pe masele românilor continuă să scadă, iar dacă în topurile europene suntem în anii buni în care plouă pe primele locuri la producţia de cereale de exemplu, în realitate statisticile arată că avem o producţie mai mică.

Datele INS arată că anul trecut România a avut 8 milioane de hectare cultivate cu cereale, legume, cartofi, rădăcinoase, pepeni sau furaje, suprafaţă care a fluctuat în ultimii ani, analiza sectorială arată că în multe domenii aceste suprafeţe, dar şi producţiie au scăzut. În cazul cerealelor grâu şi secară producţiile au crescut în ultimul deceniu (cu peste 10%, respectiv 43%), însă suprafeţele au avansat cu un ritm mai redus (circa 2%).

Cerealele reprezintă principalele produse agricole trimise de România la export şi susţin balanţa comercială în drumul spre prăbuşire. Însă, dacă ne uităm la alte produse precum legume sau fructe, vedem că România are importuri record. De altfel, în 2022 România a produs de exemplu 2,4 milioane de tone de legume, cu un sfert mai puţin decât în urmă cu un deceniu. Am produs 1,3 milioane de tone de cartofi, mai puţin cu peste 60% faţă de acum zece ani. Şi suprafaţa cultivată cu cartofi s-a redus cu aproape 60% în ultimul deceniu.

De altfel, sunt fermieri care renunţă la producţie din cauza costurilor tot mai mari de producţie şi a concurenţei cu alţi producători din alte ţări, care au şi randamente mai mari datorită investiţiilor făcute de-a lungul anilor, dar şi susţinere mai mare din partea statului, după cum spun chiar mulţi fermieri.

„Din datele noastre, România depăşeşte un milion de hectare de teren care sunt lăsate de izbelişte, inclusiv păşuni şi fâneţe pentru că România nu poate să discute de zootehnie în clipa de faţă. Agricultura se decapitalizează, acum 3 ani aveam 43% dintre fermieri care accesau credit pe baza adeverinţei APIA, acum am depăşit 90%. Asta înseamnă că fermierul are nevoie de lichidităţi în contextul scăderii profitabilităţii. Cert este că suprafaţa de teren lăsată în pârloagă se va mări“, crede Nicu Vasile, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România).

El subliniază faptul că România are 34% din numărul total de fermieri la nivel european, dar nu produce decât 3,5% din valoarea produselor agricole, drept dovadă că fermierii români nu sunt performanţi.

De altfel, în România acum peste 90% din exploataţiile agricole sunt ferme mici, de subzistenţă, de cel mult 5 hectare de teren agricol, conform datelor statistice. Suprafaţa agricolă a României este de aproape 14,5 milioane de hectare, din care doar circa 9 milioane de hectare reprezintă suprafaţă arabilă, potrivit ultimelor date.

„Nu avem o strategie de ţară multisectorială, să dezvolt agricultura şi mai apoi industria. (...) Mai întâi trebuie să ai un plan pe termen lung şi apoi să urmezi paşii pentru a atinge acest plan. Noi avem nevoie şi petrochimie, de învăţământ. Nu am nici politică demografică. Este un lanţ al slăbiciunilor, fiecare jucător din acest lanţ aduce minusvaloare, nu plusvaloare din cauza acestei lipse de strategie la nivel naţional“, a mai spus Nicu Vasile.

Ioan Chiriac, proprietarul Fermei Chiriac din judeţul Bacău, care lucrează 700 de hectare de teren şi are o fermă zootehnică cu 800 de vaci, spune că în judeţul Bacău agricultura este un domeniu care creşte pentru că şi câştigurile sunt bune, dar subliniază că sunt tot mai mulţi fermieri mici care renunţă.

„În judeţul Bacău nu sunt terenuri agricole nelucrate. Este o densitate de populaţie mare, oamenii au terenuri mici şi fermierii vor să ia terenuri în arendă. Dacă este 1.000 de kilograme de grâu media arendă pe hectar atunci terenurile sunt solicitate. Şi valoarea terenurilor este destul de mare. Însă, în ultimii doi ani din cauza secetei, au fost fermieri şi mai ales din cei mici care au renunţat la cultivarea terenurilor din cauza creşterii costurilor. Preţurile sunt mici la cereale şi inputurile sunt destul de ridicate. În medie un hectar de cultură te costă 5.500-6.000 de lei“. El spune că atunci când ai suprafeţe mari cheltuielile scad pe unitate de teren.

„Cei mai mari devin mai mari, iar cei mai mici devin tot mai mici până când îi înghit cei mari. Viitorul este al fermelor medii, mari, asta este tendinţa chiar dacă vrem sau nu vrem“, explică Ioan Chiriac.

„Numărul de fermieri înregistraţi la APIA scad an de an, deşi suprafeţele nu scad neapărat. Populaţia îmbătrâneşte şi renunţă la culturi. În Moldova o problemă, dar şi un avantaj este că terenurile nu au avut cadastru, iar oamenii nu au putut să vândă. În Timiş prima dată au început să vândă pentru că au avut cadastrul făcut.“

De altfel, judeţul Timiş este campion la suprafaţa agricolă, cu peste 690.000 de hectare, dar anul trecut doar 3.000 de hectare de aici au fost irigate (cel puţin o picurare).

În top urmează Dolj, cu 585.000 de hectare, care a irigat anul trecut peste 23.000 de hectare şi Constanţa care a irigat 16.000 de hectare şi are 558.000 de hectare.

Campion la irigaţii este judeţul Brăila, care a irigat peste 228.000 de hectare din cele 388.000 de hectare, conform datelor de la INS.

Valoarea ramurii producţiei agri­cole în 2021 în judeţul Timiş era de 4,3 de miliarde de lei, în timp ce în Brăila, care are o suprafaţă de teren agricol de două ori mai mică, era de 3 miliarde de lei, conform datelor INS.

România exportă materii prime- animale vii şi cereale- şi aduce pe plan local produse cu valoare adăugată adică carne ambalată şi pâine sau produse de patiserie. Pesta porcină, care nu poate fi oprită nici în al şaselea an de când piaţa se confruntă cu această epidemie, a condus la importuri tot mai mari de carne de porc. Astfel, România nu poate acoperi nici 20% din consum şi devine tot mai dependentă de importuri în condiţiile în care investitorii fug de acest sector, iar procesatorii sunt obligaţi să cumpere carne din afara ţării pentru a putea face business şi la export. Deficitul comercial la produse agro-alimentare (cu excepţia cerealelor, seminţelor, animalelor vii) se ridică la aproape 6 miliarde de euro la nivelul anului 2022. În schimb, exporturile de cereale, seminţe şi animale vii depăşesc 6,7 miliarde de euro, România fiind pe un excedent de circa 4 miliarde de euro, conform datelor INS analizate de ZF. Practic, România este campioană doar la producţia de cereale. În rest, materiile prime pentru lactate, mezeluri sau compoturi, dar şi legumele, carnea şi fructele care pot fi consumate ca atare sunt aduse din străinătate.