ZF/Scandia Food Cum creştem industria alimentară românească. Aproape un sfert dintre români nu îşi permit o masă cu proteine o dată la două zile, dar risipim peste 2 mil. tone de mâncare anual. „Totul începe cu înţelegerea termenului de valabilitate“

♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agro-alimentare.

Risipa alimentară, o problemă tot mai vizibilă în contextul în care pune o presiune considerabilă pe securitatea alimentară la nivel mondial, îşi face loc şi în agenda companiilor  şi instituţiilor din România, mai ales în condiţiile în care supraproducţia se termină de cele mai multe ori cu distrugerea alimentelor. În acest timp, o bună parte din populaţie se confruntă cu dificultăţi de achiziţie a alimentelor. De altfel, un studiu al Eurostat, biroul de statistică al UE, arată că 22% dintre români nu pot avea o masă cu proteine (carne, ouă, lactate sau variante vegane de proteine) o dată la două zile. Iar acest procent a crescut în ultimii ani, în 2018 de exemplu indicatorul situându-se la 16,3%. Cu aproape un sfert din populaţie care nu-şi permite să pună pe masă carne, ouă sau lactate o dată la două zile, România este fruntaşă în Uniunea Europeană, fiind urmată de Bulgaria (21,6%) şi Slovacia (15,8%). În Europa sunt doar şase ţări unde acest indicator depăşeşte 10%. În Bulgaria de exemplu, în 2018 acest indicator depăşea 36%, mai arată datele Eurostat.

În acelaşi timp, ultimele date ale Institutului pentru Sănătate Publică arată că aruncăm peste 2,2 milioane de tone de alimente anual (6.000 de tone pe zi), adică circa 110 kg per capita. Alte studii private arată o risipă alimentară de 2,5 mil. tone.

Dar Eurostat nu are date disponibile şi pentru România în ultimul studiu reali­zat despre risipa alimentară, însă media la nivelul UE este de 131 kg per capita. În Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia oamenii risipesc mai puţină mâncare decât românii, în timp ce „campionii“ la nivel european sunt ciprioţii, belgienii şi danezii, conform studiului FoodWaste al Eurostat, care citează date colectate în anul 2020. Iar carnea este printre cele mai aruncate alimente de către români. 

Pe de altă parte, în România avem al treilea cel mai mic salariu minim pe economie (în euro) din UE, după Ungaria şi Bulgaria şi deşi statisticile europene arată că avem unele dintre cele mai ieftine preţuri, inflaţia a făcut tot mai dificilă achiziţia de alimente în Româna din cauza scumpirilor.

„Printre soluţiile prin care românii încearcă să se adapteze la condiţiile actuale ale pieţei sunt şi cele prin care devin mai prietenoşi cu mediu, adică ataşament din ce in ce mai evident faţă de produse, branduri, companii ce investesc şi promovează sustenabilitatea în toate formele ei. Aici aş include şi aportul personal al fiecărui consumator la reducerea risipei alimentare, acolo unde se ştie. În ciuda faptului că ne plângem de preţuri ridicate, suntem pe un loc fruntaş în Europa cu o medie anuală de aproximativ 100 kg de alimente/persoană aruncate la gunoi, în condiţiile în care avem 3-4 milioane de români care au dificultăţi majore în a-şi asigura hrana zilnică“, a spus Florin Panfile, commercial & CSR director în cadrul producătorului de ouă Toneli, liderul pieţei, care produce anual peste 400 de milioane de ouă. Declaraţia managerului vine în contextul în care mâncarea este una dintre ultimele cheltuieli la care renunţă, se observă atât în sectorul ouălor, cât şi în alte sectoare alimentare o orientare a românilor către produse în ambalaje mai mici sau la promoţie. Astfel, acesta poate fi un început pentru reducerea risipei alimentare întrucât românii pot înţelege să cumpere atât cât consumă.

„Totul poate să înceapă cu înţelegerea termenului de valabilitate trecut pe etichetă. „A se consuma de preferinţă înainte de“ indică data până la care se estimează, în laborator, că produsul alimentar îşi păstrează calitatea optimă. De regulă, produsele alimentare pot fi consumate în siguranţă după depăşirea acestei date, dacă se respectă condiţiile de depozitare“, a spus Daniel Donici, cofondator al producătorului de lactate Artesana, care adaugă că sfaturile generale de reducere a risipei alimentare se aplică şi pentru produsele lactate adică  „să cumpărăm doar atât cât consumăm, să nu reacţionăm impulsiv la promoţiile de preţ la cantitate mai mare, dacă ne dăm seama că nu vom consuma acele produse într-un termen rezonabil, şi cel mai adesea vom pierde acel avantaj de preţ, dacă suntem nevoiţi să le aruncăm“. El mai spune că oamenii pot proceda precum retailerii şi anume să punem produsele cu termen mai scurt în faţă, în raftul din frigider, şi cele cumpărate mai recent, cu termen mai lung, în spate. „Brânzeturile semi-maturate şi maturate, pot fi consumate în siguranţă dacă sunt depozitate corespunzător, ca ingrediente într-o sumedenie de preparate, chiar destul de mult după termen, şi, nu în ultimul rând, selectează produsele pe care le arunci şi pe baza simţurilor tale. Aşa cum unele lactate aflate în termen se pot altera dacă nu se respectă lanţul termic, la altele sunt sigure de consum zile bune după termenul afişat pe etichetă“. El adaugă că atunci când a schimbat ambalajele din sticlă ale produselor, în urmă cu un an, au ţinut cont de cantitatea de produs, întocmai pentru a evita risipa alimentară. Şi au ales sticla tocmai pentru a prelungi, în mod natural, termenul de valabilitate. România a adoptat un cadru legislativ pentru reducerea risipei alimentare, însă pe site-ul instituţiei nu există date despre companiile care au raportat anual datele privind risipa alimentară. Conform unui studiu postat pe site-ul Institutului de Sănătate Publică, normele ating în principal lanţurile de magazine, unde risipa alimentară este prea mică în comparaţie cu cea a gospodăriilor. Prin comparaţie, în retail se produce 7% din risipa alimentară, în timp ce în gospodării, 49%. Alte 37 de procente se pierd în industria alimentară, 5% în alimentaţia publică şi doar 2% în sectorul agricol.

Potrivit unui anunţ din martie 2020 al Ministerului Agriculturii, „operatorii economici care optează pentru aplicarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare au obligaţia să transmită la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până la data de 31 martie a fiecărui an, rapoartele anuale pentru perioada cuprinsă în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie a anului precedent.“

Implementarea legii amintite a început în anul 2019, iar raportarea făcută de operatorii economici trebuie să cuprindă tipul/categoria de produs donată/recepţionată, cantitatea donată/recepţionată (kg), contractul de donare alimente, datele de identificare ale donatorului/receptorului (numele şi codul fiscal).

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare reglementează măsurile de prevenire a risipei de alimente pe întreg lanţul agroalimentar şi se adresează operatorilor economici din cadrul fiecărei verigi a acestuia.