ZF/Scandia Food. Cum creştem industria alimentară românească. Radiografia exporturilor de produse agroalimentare în S1: şase categorii de produse ţin 70% din exporturi. Cine sunt cei mai mari exportatori de produse „made in Romania“?

♦ ZF derulează o companie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agro-alimentare.

România a exportat produse agroalimentare, cu excepţia cerealelor, seminţelor şi animalelor vii, de 1,5 miliarde de euro în primul semestru, livrările peste hotare avansând cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Cu toate că avansul este aproape insesizabil, în primul semestru exporturile au atins cel mai înalt nivel din primele jumătăţi ale ultimilor zece ani. Faţă de 2013, exporturile României au crescut de aproape trei ori. Cu toate acestea, nu au prins din urmă importurile, deficitul anual ridicându-se la aproape 6 miliarde de euro.

România este un exportator de materii prime, având în vedere că pe primele locuri anual stau cerealele, seminţele şi animalele vii. De exemplu, doar exporturile de cereale s-au ridicat la aproape 2 miliarde de euro, cele de seminţe s-au ridicat la peste 750 mil. euro, în timp ce exportul de ani­male vii a fost în primul semestru de 279 mil. euro, adică peste exportul de carne şi peste exportul de preparate din carne.

Dacă ar fi să facem o ierarhie a domeniilor în care România exportă cel mai mult, pe primele locuri ar fi uleiurile, produsele de patiserie şi lapte, preparate din lapte, ouă, miere etc. Acestea, împreună cu segmentul produselor alimentare diverse, carne, preparate din carne, realizează 70% din exporturile din primele şase luni ale anului, conform calculelor ZF pe baza datelor INS.

Însă, chiar şi la aceste produse, România foloseşte materii prime din afara ţării, de aici şi deficitul comercial care se măreşte constant. Însă sunt tot mai multe firme care îşi încearcă norocul la export. O analiză recentă a ZF relevă faptul că mai puţin de 200 de fabrici de lactate au autorizaţie pentru schimb intracomunitar, conform datelor Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), adică sub jumătate din numărul total de firme înregistrate la Registrul Comerţului în domeniul fabricarea produselor lactate şi brânzeturilor.

În plus, aproximativ 300 de unităţi de procesare a cărnii, fie ele fabrici de mezeluri, carmangerii sau fabrici de conserve, au autorizaţie pentru a exporta, judeţele Suceava, Prahova şi Ilfov fiind campioanele în ceea ce priveşte numărul de astfel de afaceri, conform ANSVSA. Iar apetitul producătorilor pentru exporturi creşte, mai ales că în România consumul a fost puternic afectat de inflaţie.