ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. De ce Bursa de la Bucureşti supraperformează bursele din Europa şi SUA? Milan Pruşan, Goldman Sachs AM: Structura sectorială a fost extrem de favorabilă. Serviciile, sectorul energetic şi băncile au evoluat foarte bine. Politica de dividend e destul de clară şi ne diferenţiază în regiune şi pe plan european

♦ Reprezentantul Goldman Sachs AM asociază combustibilul Bursei şi cu o doză de optimism, pentru că, economic vorbind, nu se schimbă multe lucruri în două-trei luni.

Comparând indicele de referinţă al Bursei de la Bucureşti cu principalii indici bursieri globali, atât din America, cât şi din Europa, vedem o diferenţă de aproximativ de 20% în favoarea Bursei locale, care se datorează în mare măsură structurii sectoriale de la BVB, a spus Milan Pruşan, country head al Goldman Sachs AM în România, administrator de investiţii cu 2,8 mld. lei sub gestiune, în timpul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi.

„Cred că structura sectorială a Bursei de la Bucureşti a fost extrem de favorabilă. Avem şi perspectiva pieţei serviciilor şi vedem companiile de talie medie perfor­mând foarte bine în 2023 şi contribuind şi ele la aceste evoluţii. Sectorul energetic, unul solid, cu o evoluţie bună. Instituţiile financiare au avut raportări bune pe parcursul întregului an“, afirmă Milan Pruşan.

Reprezentantul Goldman Sachs AM spune că toţi aceşti factori, alături de listarea Hidroelectrica, ce a fost bine absorbită de piaţă şi a trezit un interes sporit, dar şi perspectiva inflaţiei au dus indicele BET la circa 25% faţă de începutul anului, iar indicele dividendelor BET-TR la aproximativ 33%. Evoluţia este cumva una favorabilă, dar din perspectivă macro­economică, suntem într-un context în care zona de consum începe să încetinească în România.

„În egală măsură, vedem că factorul producţiei industriale scârţie puţin, în linie cu evoluţia economiei Germaniei. Aici vedem anumite temeri legate de o potenţială recesiune în Europa şi mai ales în ţările dezvoltate din Europa. Putem vedea anumite încetiniri şi m-aş gândi că aceste corecţii din ziua anterioară, dar şi o potenţială stabilizare a cotaţiilor pentru diverşi emitenţi, să fie corelate cu această realitate economică pe plan european“, adaugă Pruşan.

Acesta mai spune că la începutul anului, zona serviciilor şi zona comerţului cu amănuntul au beneficiat de o evoluţie destul de bună, comparabilă cu a unor mari emitenţi din afara ţării. Bineînţeles că volumele sunt diferite şi că povestea diferă, însă aici consideră că a fost cheia câştigătoare în 2023.

„Aş asocia combustibilul bursei cu doza de optimism, pentru că, economic vorbind, nu se schimbă multe lucruri în două-trei luni. Sperăm la un context internaţional ceva mai favorabil. Incertitudinea generată de situaţia geopolitică este una extrem de tensionată. Avem două războaie în desfăşurare, iar lucrul acesta nu poate să aducă foarte mult optimism pe termen scurt“, spune Milan Pruşan.

Una peste alta, rezultatele companiilor listate au fost în linie cu aşteptările analiştilor, cu un ton uşor pozitiv, de aici şi evoluţia indicilor bursieri. De acum încolo, analiştii se uită foarte mult la perspectivele regionale şi la perspectivele europene pentru economie pentru a creiona anumite traiectorii în 2024.

„Companiile româneşti nu au dezamăgit în 2023 şi ne aşteptăm să nu dezamăgească nici pe mai departe. Politica de dividend e destul de clară şi ne diferenţiază regiune şi pe plan european şi trebuie să folosim acest cumul de factori în favoarea dezvoltării pieţei de capital din România“, continuă administratorul.

Ce a mai declarat Milan Pruşan:

Despre burse:

Dacă e să ne uităm la o nuanţă fină, traiectoria inflaţiei, în ţara noastră putem observa în ultimele luni că trendul descendent al inflaţiei e uşor mai lent comparativ cu trend trendul descendent pe care îl întâlnim în Cehia şi în Polonia, dacă e să ne comparăm cu vecinii noştri. Asta ridică o oarecare îngrijorare, pentru că avem nevoie de o inflaţie mai scăzută comparativ cu nivelul actual pentru a intra în zona de confort a economiei româneşti.

Probabil că pieţele, inclusiv la nivel global, au fost oarecum într-o zonă neutră, considerând impactul limitat al conflictului din Orientul Mijlociu în raport cu ce se întâmplă pe pieţele globale de acţiuni. Piaţa energiei nu a fost impactată într-un mod de foarte mare şi în sensul acesta ne putem aştepta la ceva volatilitate. Aş spune că am trecut destul de bine anul 2023, date fiind multe elemente de incertitudine, multe dintre ele nefiind conectate cu economia reală.

Mult optimism vine şi din faptul că rata de credite neperformante la nivelul sectorului financiar din România e una scăzută şi scade în continuare. Rezilienţa economiei româneşti este poate mai puternică decât ne-am fi putut aştepta iniţial. Este genul de economie care nu poate fi supusă unor şocuri multiple într-un termen foarte, foarte scurt şi includ aici toţi factorii ce pot fi luaţi în considerare, inclusiv din perspectivă legislativă.

Despre fonduri mutuale:

T3/2023 a fost un trimestru de revenire. Am trecut destul de multe trimestre cu răscumpărări nete la nivel de industrie. Vedem o reîntoarcere investitorilor români în primă fază către instrumentele cu venit fix şi fondurile care au genul acesta de componenţă. Pe de altă parte, este un context mult mai favorabil, cu dobânzi ceva mai ridicate şi par a fi destul de ofertante fondurile de obligaţiuni şi chiar fondurile de piaţă monetară.

Ca şi administrator străin, vedem în continuare interes pentru fondurile de acţiuni şi fondurile de multi active. Chiar dacă volumele nu sunt impresionante, ne bucură să vedem că avem un număr în creştere pe zona programelor de investiţii recurente şi credem că asta va fi cheia şi pentru trimestrele următoare.

Nu ne aşteptăm la volume spectaculoase. Cel puţin eu, ca şi reprezentant al unui administrator străin, consider că această competiţie a instrumentelor cu venit fix, fie că vorbim de titluri de stat româneşti, fie că vorbim de depozite la termen, va fi destul de puternică în perioada următoare, pentru că băncile şi-au ajustat în mod semnificativ oferta pentru produsele de economisire.

Pe de altă parte, vedem un apetit în creştere pentru portofolii mai diverse şi vedem clientul român având planuri financiare mai bine conturate legate de obiective pe termen mediu şi lung, inclusiv pe zona planurilor de pensii.

Privind cu optimism, aşteptam în sfârşit un trimestru de revenire. Sperăm să se consolideze şi cu un al patrulea trimestru din 2023 la fel de bun. Ne bucură să vedem că investitorul român se orientează şi către fondurile mixte şi chiar către fondurile de acţiuni. Interes pentru pieţele financiare observăm, considerăm că e în creştere şi-l vom educa şi-l vom construi şi pe mai departe.

Scăderea numărului de investitori în piaţa de acţiuni a fondurilor mutuale poate fi determinată şi de anumite marcări de profituri, anumite reajustări, poate mulţi investitori aleg portofolii individuale de brokeraj. Sunt multe argumente ce pot fi aduse şi nu aş putea creiona o situaţie foarte, foarte concretă.

Da, dacă nu mă înşel, randamentul acţiunilor din din fondurile de acţiuni a fost pozitiv dacă mă uit la randamentul pe pe activele nete, în ciuda retragerilor. Aşadar, obligaţiuni pentru obligaţiuni, vedeţi şi voi în interes mai ridicat în lunile următoare.

E posibil să se păstreze, pentru că e clar că dobânzile oferite de titlurile de stat româneşti sunt la un nivel ridicat. Nu sunt încă la nivelul inflaţiei, însă tind în acea direcţie. Deci vom putea vorbi de dobânzi real pozitive, sperăm noi, pe parcursul lui 2024. Este clar că sunt o alternativă din ce în ce mai mult ştiu, luată în calcul de investitorul român.

Riscuri şi oportunităţi:

De cele mai multe ori îmi place să vorbim despre oportunităţi, dar într-adevăr, riscurile sunt de luat în calcul şi de analizat. Riscul principal este acela de a rămâne cu o inflaţie destul de ridicată pe plan european pe întreg parcursul lui 2024, din diverse motive. Factorul riscului geopolitic cred că e cel mai important.

Consumul pe plan european sperăm să ţină pasul cu aceste preţuri ridicate, mai ales pe zona serviciilor. Sunt anumite riscuri legate de scăderea încrederii investitorilor şi mai ales a mediului de business. Pe plan european vedem primele semnale de încetinire a pieţei muncii.

În Statele Unite, vedem şomaj la 3,9%, ne îndepărtăm uşor de minimul istoric, vedem şi noile cereri de de angajare scăzând în mediul privat, peste ocean, semnal că politica Băncii Centrale Americane îşi face efectul.

Pe de altă parte, cealaltă faţă a monedei pe care nu ne-o dorim, să înregistrăm o încetinire economică şi sperăm să nu discutăm de o potenţială recesiune peste ocean în 2024. Nu credem că e scenariu principal, dar sunt anumite temeri. Deci economia reacţionează la aceşti steamuli monetari şi trebuie să vedem cum va fi.

Până la urmă, investitorii retail dictează zona de sentiment a pieţelor financiare. Pe termen scurt, pe zona de oportunităţi, aş zice că sunt multiple. Piaţa de obligaţiuni e destul de ofertantă, vedem o evaluare din ce în ce mai, nu ştiu, avantajoasă inclusiv pe zona companiilor care reflectă această tranziţie spre o economie verde.

Companiile sustenabile au fost motorul în 2023. Consider aceste companii, mai ales din zona de tranziţie spre o energie verde, cu evaluări ceva mai mai defavorabile la început de an, din ce în ce mai interesante în prezent. Probabil că asta e o zonă pe care investitorii ar trebui să o prospecteze mai mult, despre care să vorbim.

Sper să vorbim în 2024 din nou despre o rotaţie către companiile de creştere dinspre sectorul value. Cred că ar fi un semnal foarte, foarte bun. Nu suntem încă acolo, dar avem asta pe radare. O tranziţie în trimestrele următoare. Cred că şi acest timing al pieţei legat de deciziile băncilor centrale principale va juca un rol important, deci sunt oportunităţi pe mai multe planuri.