ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Gerke Witteveen, CEO al NN Pensii: Lichiditatea la BVB se află sub presiune, deoarece sunt foarte mulţi bani de investit. Asta poate deveni în timp o problemă. În cinci ani, activele sistemului trebuie să se dubleze

♦ Problema se pune dacă pieţele financiare pot ţine pasul cu activele fondurilor de pensii  ♦ „În acelaşi timp, ne uităm şi în afara ţării“ ♦ Rulajul ar putea fi îmbunătăţit de relansarea pieţei derivatelor la BVB, prin intermediul Contrapărţii Centrale.

Rulajul de la Bursa de Valori Bucureşti poate reprezenta o pro­blemă pentru fondurile de pensii private Pilon II, cei mai mari investitori de la BVB, dacă nu se vor observa semne clare de îmbunătăţire a lichidităţii în următorii ani, având în vedere că activele aflate sub admi­nistrarea sistemului P2 trebuie să se dubleze într-un orizont mediu de timp, spune Gerke Witteveen, CEO al NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România.

„Dacă ne uităm câţiva ani în faţă şi vedem cantităţile mari de bani aflate în circulaţie, lichiditatea de la BVB se află sub presiune, deoarece sunt foarte mulţi bani de investit. Dacă nu vedem noi companii listate sau o creştere a lichidităţii, acest lucru poate deveni, în timp, o problemă. Nu vorbesc despre 2024, dar nici despre o perioadă de 10 ani. În următorii cinci ani, activele investite trebuie să se dubleze“, afirmă Gerke Witteveen, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

Anul acesta, lichiditatea medie zilnică de la BVB este de aproximativ 75 de milioane de lei, după o medie record de 153 de milioane în 2023, susţinută de listarea Hidroelectrica (H2O), dividendele distribuite de companii precum Fondul Proprie­tatea (FP), OMV Petrom (SNP) şi Banca Transilvania (TLV), întoarse parţial în piaţă, cât şi de continuarea programului de titluri de stat Fidelis.

„Ne-ar ajuta dacă autorităţile de reglementare a Bursei de Valori Bucureşti ar creşte piaţa financiară prin noi companii listate sau companii deja listate care îşi cresc free floatul (acţiunile liber tranzacţionabile – n. red.). În acelaşi timp, ne uităm şi în afara ţării. Acum, peste 90% din fonduri sunt investite în România şi preferăm acest lucru“, adaugă Gerke Witteveen.

În ceea ce priveşte acţiunile, media zilnică a valorii tranzacţiilor de anul trecut a fost de 100 de milioane de lei, un maxim istoric, în creştere cu peste 10% faţă de 2022. Totodată, rulajul tuturor instrumentelor disponibile la tranzacţionare a urcat cu 64% an/an. Pe viitor, operatorul Bursa de Valori Bucureşti are în vizor dublarea lichidităţii cu ajutorul Contrapărţii Centrale (CCP), prin intermediul căreia se relansează piaţa instrumentelor derivate, iniţial cu produse futures pentru unii emitenţi din BET, a anunţat Adrian Tănase, CEO-ul BVB.

„Dacă nu sunt oportunităţi de investiţii în România, trebuie să ne uităm însă şi în afară. Totuşi, facem asta foarte atent.  Încă nu ne confruntăm cu această necesitate, dar problema ar putea deveni mai stringentă în timp“, continuă şeful NN Pensii.

Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, la care 8 milioane de salariaţi contribuie cu o parte din venitul brut lunar (4,75% de la 1 ianuarie) pentru administrarea privată a economiilor de bătrâneţe, au înregistrat un randament mediu de 17,9% în 2023, cea mai bună performanţă anuală de la lansarea sistemului din 2008 încoace. Randamentul a fost mai mare cu aproximativ 10 puncte procentuale decât rata inflaţiei.

„Problema se pune dacă pieţele financiare pot ţine pasul în timp cu activele fondurilor de pensii; rămâne de văzut. Cred însă că sunt oportunităţi de investiţii, iar legile aflate în vigoare sunt foarte bune deoarece oferă siguranţă şi randamente stabile. Este o discuţie care trebuie începută acum cu autorităţile de reglementare a pieţei.“

 

Cum a fost anul trecut pentru sistemul P2 şi NN Pensii

► 2023 a fost un an extraordinar pentru Pilonul II, aflat în picioare de 15 ani. Anul trecut, randamentele înregistrate de fonduri au fost de aproape 18%, record absolut în aceşti ani. Procentul a fost aproape dublul inflaţiei, care n-a fost mică. De asemenea, dacă ne uităm la perspectivele pe termen lung, avem randamente pe 15 ani de 7,4%, 7,5%, 7,8%, depinde cum măsurăm, faţă de o inflaţie medie de 4,3%.

► Deci, în mod normal, gestionăm fondurile să aibă randamente peste inflaţie, însă anul trecut a fost excepţional. Luate la un loc, toate fondurile de pensii au crescut la active de 125 de miliarde de lei, o creştere de 31,7% faţă de anul precedent.

► Trendurile de piaţă pentru NN Pensii nu au fost diferite. NN are 2,1 milioane de participanţi dintr-un total de 8,1 milioane, deci peste un sfert din piaţă. Dacă ne uităm la activele aflate sub gestiune, suntem chiar la 34% din piaţă. Administrăm acum active de 43 de miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în anul precedent. Strategia noastră de investiţii este mai concentrată pe randamente pe termen lung, deci nu investim pe 1-2 ani, ci pe decenii.

► Dacă ne uităm la pieţele financiare anul trecut, identificăm două efecte. Pieţele de acţiuni au performat foarte bine, acţiunile europene au urcat între 20% şi 25%. Acţiunile europene, unde am investit mult mai mult, au crescut cu aproape 40% (cu tot cu dividende – n. red.). Este un randament enorm. Al doilea factor este că, scăzând dobânzile, obligaţiunile au devenit mai valoroase. Deci randamentele pe piaţa bondurilor au fost cu circa 15% mai mari anul trecut.

► Toate s-au mişcat anul trecut într-o zonă pozitivă, ceea ce, în mod evident, nu este cazul în fiecare an. Apoi, participanţii şi-au continuat contribuţiile. În ceea ce priveşte performanţa, vedem o combinaţie între dobânzi mai mici şi evoluţia bună a pieţelor de acţiuni.