ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Gerke Witteveen, CEO, NN Pensii: Suntem precauţi-optimişti cu privire la obligaţiuni. Vedem o combinaţie între dobânzi mai mici şi evoluţia bună a pieţelor de acţiuni

♦ Abilitatea României de a împrumuta bani şi de a emite obligaţiuni este încă foarte puternică.

Dacă ne uităm la cum au evoluat pieţele financiare în Europa anul trecut, putem identifica două efecte – pieţele de acţiuni au performat foarte bine, cu aprecieri între 20% şi 25% şi chiar peste 30% la Bucureşti, iar obligaţiunile au devenit mai valoroase pe fondul scăderii dobânzilor, oferind randamente în creştere cu circa 15%.

Cum ar putea fi anul 2024 pentru cele două segmente ne spune Gerke Witteveen, CEO al NN Pensii, care administrează cel mai mare fond de pensii private Pilon II din România, cu 2,1 mi­lioane de participanţi şi 43,8 mld. lei active nete. „În contextul macro, suntem precauţi-optimişti cu privire la obligaţiuni. Pieţele de acţiuni, atât în România, cât şi la nivel global, sunt la niveluri ridicate, chiar la maxime istorice în anumite cazuri. Nu este realist să anticipăm randamente similare anul acesta, având în vedere unde sunt acum preţurile. (...) Toate s-au mişcat anul trecut într-o zonă pozitivă, ceea ce, în mod evident, nu este cazul în fiecare an. Apoi, participanţii şi-au continuat contribuţiile. În ceea ce priveşte performanţa, vedem o combinaţie între dobânzi mai mici şi evoluţia bună a pieţelor de acţiuni“, spune Gerke Witteveen în cadrul unei emisiuni ZF Deschiderea de astăzi.

Dacă luăm în calcul că inflaţia va scădea, aspect indicat de toate proviziunile macroeconomice, iar dobânzile ar fi în continuare reduse, obligaţiunile ar deveni mai valoroase. Totuşi, nu există garanţii. Încă trăim într-o lume cu multe incertitudini, de la alegeri locale şi globale la conflicte, în special în Orientul Mijlociu, unde mereu este vorba de petrol. Aşadar, există mereu riscuri în piaţă, dar situaţia indică momentan un 2024 foarte solid.

„Nu anticipăm mulţi nori negri. Nu sunt aici să ofer sfaturi de investiţii, nu pot prezice viitorul, vreau doar să subliniez însă că poate fi mai multă volatilitate. Nimeni nu deţine un glob de cristal, urmează să vedem, dar dacă ne uităm la primele două luni din an, vedem necesarul de finanţare al deficitului guvernamental. Văzând acţiunile întreprinse recent de Ministerul Finanţelor, a fost o cerere foarte mare (pentru titluri de stat – n.r.), nu numai dintre fondurile de pensii, ci şi dinspre investitorii locali şi internaţionali. Deci abilitatea României de a împrumuta bani şi de a emite obligaţiuni este încă foarte puternică”, adaugă Witteveen.

 

Alte declaraţii ale lui Gerke Witteveen:

2023 a fost un an extraordinar pentru sistemul Pilon II, aflat în picioare de 15 ani. Anul trecut, randamentele înregistrate de fonduri au fost de aproape 18%, record absolut în aceşti ani. Procentul a fost aproape dublul inflaţiei, care n-a fost mică. De asemenea, dacă ne uităm la perspectivele pe termen lung, avem randamente pe 15 ani de 7,4%, 7,5%, 7,8%, depinde cum măsurăm, faţă de o inflaţie medie de 4,3%.

Deci, în mod normal, gestionăm fondurile să aibă randamente peste inflaţie, însă anul trecut a fost excepţional. Luate la un loc, toate fondurile de pensii au crescut la active de 125 de miliarde de lei, o creştere de 31,7% faţă de anul precedent.

Trendurile de piaţă pentru NN Pensii nu au fost diferite. NN are 2,1 milioane de participanţi dintr-un total de 8,1 milioane, deci peste un sfert din piaţă. Dacă ne uităm la activele aflate sub gestiune, suntem chiar la 34% din piaţă. Administrăm acum active de 43 de miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în anul precedent. Strategia noastră de investiţii este mai concentrată pe randamente pe termen lung, deci nu investim pe unu-doi ani, ci pe decenii.

Dincolo de contextul macroeconomic, legislaţia s-a schimbat deja anul acesta, de la o contribuţie de 3,75% la Pilonul II la 4,75%, deci cantitatea pe care o vor economisi oamenii va creşte, deoarece o parte mai mare din salarii va merge către fondurile de pensii. Este o schimbare mare, importantă. Legea iniţială spune că am creşte la o contribuţie de 6% şi iată că ne apropiem de acest prag.

Contribuţia la Pilonul II a crescut cu 25%, ceea ce înseamnă că a crescut şi pensia pe care aştepţi să o primeşti, deci vedem un impact clar asupra participanţilor. Toţi banii aflaţi în sistem trebuie investiţi, iar obligaţiunile guvernamentale româneşti şi Bursa de Valori Bucureşti încă oferă oportunităţi ample.

Până acum, peste 150.000 de participanţi au primit o formă de plată din sistemul de pensii. În total, vorbim de o sumă de peste 2 miliarde de lei, dintre care puţin sub această sumă a fost anul trecut. Încă suntem în faza de acumulare, având în vedere că sistemul a fost introdus în 2008, deci oamenii continuă să contribuie. Numărul de oameni care au ajuns la vârsta pensionării încă este relativ mic, dar acesta va creşte în timp. Un alt mod prin care poţi ieşi la pensii este prin incapacitatea de a lucra. Am realizat un număr semnificativ de plăţi în acest sens.

Dacă ne uităm câţiva ani în faţă şi vedem cantităţile mari de bani aflate în circulaţie, lichiditatea de la BVB se află sub presiune, deoarece sunt foarte mulţi bani de investit. Dacă nu vedem noi companii listate sau o creştere a lichidităţii, acest lucru poate deveni, în timp, o problemă. Nu vorbesc despre 2024, dar nici despre o perioadă de 10 ani. În următorii cinci ani, activele investite trebuie să se dubleze.

Ne-ar ajuta dacă autorităţile de reglementare a Bursei de Valori Bucureşti ar creşte piaţa financiară prin noi companii listate sau companii deja listate care îşi cresc free float-ul (acţiunile liber tranzacţionabile – n.r.), acest lucru ne-ar ajuta cu adevărat. În acelaşi timp, ne uităm şi în afara ţării. Acum, peste 90% din fonduri sunt investite în România şi preferăm acest lucru. Dar dacă nu sunt oportunităţi de investiţii în România, trebuie să ne uităm şi în afară, dar facem asta foarte atent.  Încă nu ne confruntăm cu această necesitate, dar problema ar putea deveni mai stringentă în timp.

Problema se pune dacă pieţele financiare pot ţine pasul în timp cu activele fondurilor de pensii, rămâne de văzut. Cred însă că sunt oportunităţi de investiţii, iar legile aflate în vigoare sunt foarte bune deoarece oferă siguranţă şi randamente stabile. Este o discuţie care trebuie începută acum cu autorităţile de reglementare a pieţei.