Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar, Phoenixy: Vom investi 7-10 mil. euro într-o nouă fabrică Gusto în vestul Europei

Producătorul pufuleţilor Gusto a obţinut un profit de peste 5 mil. euro în 2019, la afaceri de aproape 30 mil. euro.

Compania Phoenixy, pro­du­cătorul pufuleţilor Gus­to, se pregăteşte să des­chidă a doua fabrică de pufuleţi şi vizează o piaţă internaţională pentru extinderea producţiei, Germania fiind cea mai pro­babilă variantă, a explicat Eliodor Apostolescu, director general şi acţio­nar al Phoenixy, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Ne-am dori să demarăm anul viitor proiectul pentru noua fabrică şi credem că o investiţie 7-10 mil. euro ar fi suficient pentru un start. Întotdeauna am investit din capitaluri proprii, nu am împrumutat până acum de la bancă. (...) Următoarea fabrică va fi localizată în vestul Europei şi avem în minte Germania, unde avem o echipă foarte bună“, a declarat Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenixy, care produce pufuleţii Gusto în Băicoi, Prahova.

Cu afaceri de aproape 30 mil. euro în 2019, în creştere cu 17%, compania a dus deja pufuleţii Gusto în 36 de pieţe, astfel încât circa 60% din vânzări se îndreaptă spre export.

„Sunt 36 de ţări în care exportăm constant. Avem exporturi directe şi indirecte. O mare parte din distribuitorii naţionali redistribuie o parte din produse către reţele etnice sau non-etnice din alte ţări. Acolo nu ştim să spunem exact cât pleacă de la ei, dar din totalul cifrei de afaceri peste 60% exportăm direct, iar 40% se duce în piaţa naţională“. 

Pentru anul 2020 compania ţinteşte o creştere de 30% a cifrei de afaceri, în condiţiile în care a obţinut până acum o creştere a vânzărilor de 19%.

Apostolescu a explicat că decizia de a deschide o fabrică în vestul Europei vine în contextul în care compania poate livra produsul pe o rază de 1.000 de kilometri din Băicoi la costuri opera­ţionale avantajoase.

În acelaşi timp, livrările constante pentru pieţe mai îndepărtate ar putea fi operate mai uşor dacă producţia este localizată în altă parte. „Sunt pieţe unde vrem să deschidem fabrici locale. Este exclus să mai deschidem alte fabrici în România pentru că nu avem un specific atât de nişat zonal încât să faci pe teritoriu românesc mai multe fabrici. Cu transport eficient te poţi duce pe o rază de 1.000 de kilometri în jurul fabricii, adică până în Viena, Austria. Poţi deservi din România inclusiv Austria, dar de acolo mai departe este mai uşor să ai fabrică în altă parte“. 

Cu un profit de peste 5 mil. euro în 2019, compania se pregăteşte să extindă în prezent capacităţile de producţie şi depozitare din România cu aproape 10.000 mp, ambiţie ce se va concretiza prin investiţii de 5-6 mil. euro în 2020.

„Extindem capacităţile de producţie şi depozitare. Sunt două clădiri diferite de 5.000 mp. Numai din punct de vedere al clădirilor ne ducem la 2-3 milioane de euro, iar cu tot cu echipamente vom investi cel puţin 5-6 mil. euro strict pe partea de producţie. Dar este vorba de un pachet mai complex, întrucât odată cu producţia măreşti şi capacitatea de livrare, măreşti şi flota proprie“.

Cu o echipă de peste 430 de angajaţi în prezent, producătorul pufuleţilor Gusto ar putea ajunge aproape de 500 de angajaţi până la finalul anului, întrucât directorul general a declarat că ar putea creşte numărul salariaţilor cu 15-20%.

Pe lângă cele 36 de pieţe deja acoperite, brandul fondat în urmă cu aproape 30 de ani de Eliodor Apostolescu şi Cătălin Nour a reuşit să ajungă pe primele locuri în categoria de produs pe mai multe pieţe europene, dar şi globale. În continuare, pufuleţii Gusto se îndreaptă spre piaţa din Japonia.

„Ţinta noastră este să începem să dezvoltăm zonal. În clipa de faţă ultimele cerinţe sunt în Japonia. Suntem în stadiu destul de avansat să ne listăm pe marii retaileri de acolo. Probabil în noiembrie vom avea primele livrări. Nu-mi imaginam că vom ajunge până în Japonia, mai ales dacă ne gândeam la costuri, dar unicitatea produsului nostru a făcut să treacă bariera costurilor ridicate de transport“, a spus Apostolescu.

El a atras atenţia asupra colaborărilor care s-au legat în ultimii ani între producătorii români, astfel încât costurile de export să fie împărţite.

„Am constatat că lucrăm extrem de bine cu anumite companii din România care se potrivesc pe acelaşi tip de lanţuri comerciale. Livrăm cu ape minerale precum Perla Harghitei sau Borsec. Sunt containere săptămânale pentru America, pline jumate-jumate cu producători de conserve precum Râureni sau dulceţurile Scandia. Sunt colaboratori cu care am ajuns în pieţe precum Australia, Noua Zeelandă, în care transportul ar fi de trei ori cât valoarea produselor, dar dacă împărţim cu companii care livrează produse de volum redus şi greutate mare, ne potrivim noi cu volum mare şi greutate redusă. În consecinţă, împărţim containerul, punem jos conservele şi deasupra pufuleţii. Şi iese un pachet cu un preţ bun pe container. Sunt zeci de containere săptămânal şi s-a ajuns la volume bune în combinaţia aceasta“.

 

Care sunt principalele probleme identificate de Phoenixy:

n Lipsa de oameni a fost într-adevăr o problemă care ne-a condus la mărirea gradului de automatizare într-un ritm accelerat. Asta ne-a făcut să producem cu 19% mai mult, dar cu doar 36 de angajaţi noi. Investind în automatizări extrem de mult am reuşit să compensăm o parte din lipsa de personal. În urma pandemiei, probabil lipsa de forţă de muncă nu va mai fi o problemă, ba chiar este necesar ca toate companiile să facă eforturi să absoarbă.

n Infrastructura educaţională. Este incredibil cât de mult s-a schimbat educaţia. Angajăm absolvenţi de chimie alimentară care nu au făcut o oră de chimie, nu au dat chimie la admitere. S-a schimbat complet modul în care se face educaţie astăzi, orientat mai mult pe îndrumare, să caute, dar omul nu mai ştie să gândească cu mintea lui. (...) Colaborăm cu universitatea din Ploieşti, stăm de vorbă cu profesori şi îi întrebăm care au fost cei mai buni studenţi pe care i-au avut şi aşa am reuşit să aducem tineri care au cap.