• Leu / EUR4.9437
  • Leu / GBP5.6284
  • Leu / USD5.0679
ZF Investiți in România

Războiul tomatei. „De ce aduc fabricile locale de conserve roşii din Turcia şi China când noi producem zeci de mii de tone în sere şi solarii şi le putem livra?“

21.07.2022, 00:08 Autor: Bogdan Alecu

Primarul comunei Matca, cel mai mare bazin legumicol din România, spune că producţia de tomate din zonă nu este cumpărată de fabricile de profil, care preferă să importe din Turcia sau China. Comuna Matca se află la 13 kilometri distanţă de una dintre cele mai mari fabrici de conserve din România, Contec Foods din Tecuci cu brandul Olympia, deţinută de investitori din Turcia.

Pe lângă faptul că ajung foarte greu pe rafturile marilor retaileri, legumele româneşti nu au căutare nici în industria alimentară. Primarul comunei Matca, cel mai mare bazin legumicol cu 1.500 de hectare de solarii, a spus într-o emisiune ZF Investiţi în România! că producătorii locali sunt defavorizaţi de marile fabrici de conserve, care preferă să importe din Turcia sau China.

„În PNRR puteau include investiţii în principalele bazine precum Matca sau Oltenia cu depozite şi o fabrică de procesare. De ce să aducem din Turcia sau China pastă de roşii când noi aici avem legume proaspete şi bune. Legumicultorii pun legumele în cutii sau saci şi aşteaptă cumpărătorul. Noi pu­nem roşiile în baxuri de banane în anul 2022. Întrebăm că de ce nu vin cei din afară să cum­pere, dar noi nu avem condiţii de export“, a spus Gheoghe Marin, primarul co­munei Matca, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF&CEC Bank.

Lipsa depozitelor cu temperatură controlată din proximitatea bazinelor legumicole, dar şi a centrelor de procesare sau disponibilitatea ambalajelor pentru transport pun presiune pe producătorii locali, care trebuie să vândă marfa imediat după recoltare. „Ar fi foarte necesară o fabrică de procesare a legumelor. Dar ca prioritate întâi ar fi o piaţă. Noi avem un teren unde ne desfacem marfa, de 20 de ani, dar acolo nu este piaţa acoperită, nu există umbră. La peste 30 de grade Celsius nu este normal. Am depus la Compania Naţională de Vânzări un proiect pentru a construi piaţa aici, noi fiind cel mai mare bazin legumicol din ţară şi multă marfă ajunge la export. Depozitele ar fi o soluţie foarte bună, de ele se vorbeşte de 20 de ani, dar nu se întâmplă niciodată nimic, rămân la stadiu de vorbă şi promisiuni. Primăria nu poate construi aşa ceva pentru că nu sunt fonduri“, a spus Gheoghe Marin.

De partea cealaltă, procesatorii explică faptul că pentru anumite produse au nevoie de legume cultivate într-un anumit mod, iar acestea nu sunt întotdeauna disponibile în proximitate.

"În primul rând, domnul primar ştie unde avem noi fabrica? Nu putem să folosim roşii din solarii, pentru că dintr-o roşie normală nu ies 50 ml de suc de roşii şi brix-ul roşiilor din solar este foarte mic, iar noi lucrăm cu un brix mare. Noi avem nevoie de roşii din câmp. De câte ori a fost domnul primar la noi şi de unde ştie de unde folosim roşii? Noi am cumpărat castraveţi de la Matca, dar nu putem să luăm toate legumele care sunt produse în Matca, pentru că nu avem ce face cu ele", a explicat Laurenţiu Capmare, director general adjunct, Contec Foods, deţinut de antreprenorii Levent Atin şi Geaner Aifun Suliman, care are în portofoliu mărcile Olympia şi Winmark şi este cunoscut pentru muştarul de Tecuci şi unul dintre cei mai mari producători de conserve de legume-fructe din România şi unul dintre cei mai importanţi angajatori din Tecuci.

Din Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, care are circa 1.500 de hectare cu solarii, o treime din suprafaţa României, şi 4.000 de producători, castraveţii recoltaţi pleacă zilnic spre Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, pentru că retailerii din România le cer preţ standard şi constanţă fermierilor, susţin aceştia.

Mircea Marius Filimon, proprietarul companiei Marivla Vegetable, care exportă anual 6.000 de tone de legume declara anterior pentru ZF că retailerii doresc contracte pentru un preţ standard, în timp ce producţiile de legume sunt diferite de la o săptămână la alta şi costurile de producţie şi transport, cresc. Filimon a precizat că fermierii mari din Matca ar face parteneriate cu retailerii, dacă ar exista mai multă flexibilitate, însă el susţine că ar trebui să existe mai multă aplecare spre producătorii mici, care reprezintă numărul cel mai mare şi care se asociază cu dificultate.

Daniel Ciuhureanu, fermier care face parte din grupul Brateşleg, format din şase companii producătoare de legume, care realizează circa 10.000 de tone anual, a spus recent la emisiunea ZF Produs în România că fermierii nu mai pot susţine costurile crescute cu energia, îngăşămintele şi lipsa forţei de muncă. Astfel, majoritatea legumelor ajung pe tarabele din piaţa angro de la Matca, aflată la 10 km distanţă de oraşul Tecuci şi 50 km distanţă de oraşul Galaţi.

Suprafaţa cu solarii din Matca este de circa 1.500 de hectare, potrivit fermierilor din acea zonă, iar suprafaţa spaţiilor protejate este de circa 4.500 de hectare la nivel naţional, din care suprafaţa ocupată cu sere este de aproximativ 365 ha, conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii de la direcţiile pentru agricultură judeţene.

Principalele legume cultivate la Matca în solarii sunt roşiile şi castraveţi cornichon, urmate de ardei gras şi vinete, iar în câmp se cultivă cu precădere varză şi pepeni.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank