ZF Investiţi în România! Adrian Stoichină, Prima Development Group: În următorii 6 ani putem construi 3.000 de noi apartamente în Bucureşti, dar în Capitală nu există predictibilitate

♦ Dacă în Oradea regulile de urbanism sunt clare, iar blocurile noi sunt conectate la reţeaua publică de termoficare, în Bucureşti dezvoltatorii nu ştiu când pot începe lucrările şi nici cum arată dezvoltarea viitoarelor proiecte de infrastructură.

Predictibilitatea rămâne principala pro­blemă în Bucureşti, unde pe hârtie sunt desenate numeroase proiecte de infra­structu­ră, însă dez­voltarea haotică a acestora şi fără a lua în calcul creşterea oraşului duce la situaţii fără ieşire precum podul de la Ciurel, în care s-au investit zeci de milioane de euro dar care nu mai este continuat, deşi ar debloca zona de vest a Capitalei.

„În Oradea există predictibilitate pe partea de autorizare, ştim care sunt paşii, cerinţele. Există o comisie care avizează arhitectura pro­iectului spre exemplu, cum se integrează în oraş şi noi trebuie să implementăm feed­backul spre exemplu. Paşii sunt clari şi astfel creş­tem calitatea dezvoltă­rii. Există o predictibilitate a dez­voltării infra­structurii – planurile autorităţilor pentru străzi, alei pie­tonale, trans­for­mări sunt trans­parente, cu o perioadă de con­struire scur­tă, similară cu cea în care noi dez­voltăm un proiect. Când ei propun construcţia unei străzi, se întâmplă în 2-3 ani, timp în care noi facem un proiect în două faze. În Bucureşti merg mult mai greu şi nu există predictabilitate. Nu ştim care proiecte urmează a fi realizate şi când vor fi dezvoltate. În Oradea ştim. Noi ca dezvoltatori dezvoltăm oraşul în paralel cu autorităţile“, a spus Adrian Stoichină, COO Prima Develop­ment Group, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank.

Mai mult, dacă în Bucureşti cei din blocurile vechi sunt captivi într-un sistem de termoficare cu foarte mari probleme şi în care până acum s-a investit foarte puţin, în Oradea blo­curile noi sunt conectate la sistemul centralizat, fapt care contribuie la re­ducerea poluării. În Bucureşti blocu­rile noi sunt echipate cu centrale de bloc sau de apartament deoarece în lipsa investiţiilor sistemul centrali­zat nu face faţă nici blocurilor vechi.

„În Oradea locuinţele pe care noi le con­stru­im sunt racordate la reţeaua termică a ora­şului, construim la stan­darde moderne, cu smart-home, în­căl­zire în pardoseală, dar folo­sind re­ţeaua publică modernizată. Şi există un standard, toate blocurile noi sunt co­nectate. Sunt blocuri eficiente e­nergetic iar costul este unul redus, iar totul se regăseşte în preţul plătit de cli­ent“, a explicat directorul operaţional. Pla­nul de investiţii vizează construirea a 6.000 de apartamente pe trei loturi deja achiziţionate.

„Avem trei terenuri în Bucureşti în curs de autorizare pentru un total de 3.000 de aparta­mente, pentru următorii şase ani. Planul pe termen scurt vizează faza a doua la Prima Vista şi estimăm că în 2024 putem începe 1-2 proiecte noi, cu 500-1000 de noi apartamente în mai multe faze. Nu ne uităm către alte oraşe. Oradea este un oraş foarte bun, cu un nivel de dezvol­tare care ţine pasul cu noi şi Bucureştiul are o per­spec­tivă foarte bună de dezvoltare, pentru a livra locuinţe de calitate“, a spus Adrian Stoichină.

El explică faptul că Bucureştiul are nevoie de locuinţe noi – în condiţiile în care anual se mută aici mulţi tineri dar şi pentru studii şi are un fond construit învechit. Construcţiile au o durată de viaţă de 50 de ani în medie şi multe au ajuns aici, iar confortul oferit de acestea nu creşte. Sunt izolate termic, dar confortul este unul semnificativ mai mare într-o locuinţă nouă.

„În Bucureşti ne uităm şi la cât de dezvoltată este infrastructura în zonă, dar sunt zone unde se va dezvolta. Nu construim unde este subdimensionată şi unde nu se va dezvolta, unde nu sunt spaţii verzi sau loc. Ne uităm unde putem construi ansambluri unde există locuinţe în jur. Ne uităm către zone noi, către care oraşul se extinde. Cum este terenul de pe bdul Siseşti şi unde suntem de 2 ani în curs de a obţine autorizaţiile. Avem acolo 5 ha, iar zona s-a dezvoltat, cu reţea nouă de apă, de curent electric, un front către lac la 200-250 m, aproape un hectar rămâne spaţiu verde şi va avea zonă de servicii care să deservează zona. La 1.000 de apartamente se pot dezvolta servicii precum sediu de bancă, farmacie, sală de fitness. Suntem în curs de a obţine autorizaţia. Acum doi ani trebuia să o obţinem, dar aşteptăm. Terenul are PUZ valabil“, a explicat Adrian Stoichină.

El a subliniat că în capitale din regiune precum Varşovia, municipalitatea întâi dezvoltă infrastructura, după care vin proiectele, în condiţiile în care în Bucureşti se vând apartamente în zone fără asfalt, iar în Ilfov sunt blocuri care funcţionează cu fosă septică.

„În Varşovia spre exemplu se dezvoltă şi infrastructura oraşului, şi se construiesc bulvarde mari, sunt evidente zonele unde se pot construi locuinţe noi. În Bucureşti autorităţile spun că s-a construit haotic şi nu s-au respectat regulile, iar noi înţelegem acest lucru. Dar trebuie să încurajăm construcţiile“, a spus dezvoltatorul.

Mai mult, el subliniază că autoritiăţile spun că nu pot ţine pasul cu investiţiile, nu pot construi infrastructura suficient de repede. „Dar noi am făcut un calcul pentru proiectul construit recent de noi la Timpuri Noi – valoarea totală de vânzare a fost de 32 mil. euro. Am făcut un calcul şi autorităţile încasează din cele 32 mil. euro, circa 9 mil. euro din impozit pe profit pentru dezvoltator şi constructori, TVA de la vânzare, taxe şi impozite, inclusiv impozit pe salarii. Dar banii încasaţi nu sunt însă văzuţi că merg într-un singur cont. Dar cu banii aceştia poţi construi o şcoală, dintr-un proiect de numai 250 de apartamente, nu de 1.000. Dintr-unul de 1.000 de apartamente statul încasează 30-35 mil. euro din taxe şi impozite. Circa 25-30% din valoarea de vânzare a unui apartament, ajung la stat, adică bani cu care se poate dezvolta şi infrastructură“, a spus Adrian Stoichină.