ZF Investiţi în România! Cristina Uruc, Festivalul George Enescu: Bugetul se ridică la 10 mil. euro, dar avem cel mai mare festival de muzică clasică din lume la Bucureşti

♦ Festivalul Internaţional George Enescu a debutat la finalul lunii august şi se va încheia duminică 24 septembrie, după ce va reuni în ediţia din acest an peste 3.500 dintre cei mai faimoşi artişti ai lumii şi peste 40 de orchestre din 16 ţări.

Peste 120 de concerte progra­ma­te şi alte zeci de eveni­men­te, 3.500 de artişti invitaţi, 90 de concerte susţinute doar în Bucureşti, peste 150 de solişti, peste 60 de dirijori şi orchestre din 16 ţări reprezintă pe scurt Festivalul Internaţional George Enescu.

Festivalul a fost organizat în premieră în 1958, însă după Revoluţie a fost relansat în noua formă.

„În 2021 a fost declarat cel mai mare festival de muzică clasică din lume şi acum în 2023 putem observa o concentrare de „capete încoronate“ ale muzicii clasice in­ternaţionale mai mare decât la Bucureşti nu poate fi regăsită nicăieri. Avem 29 de zile de concerte, cu cele mai mari orchestre şi cei mai mari dirijori din lume, toţi revin la Bucureşti. Avem o echipă mică, circa 20 de oameni, dar în apropierea festivalului ne extindem spre 100 pentru a asigura o organizare cât mai bună. Avem concerte zilnic la Sala Palatului, avem două concerte pe zi de luni până joi, după-amiaza la Ateneu şi seara la Sala Palatului, vinerea avem trei concerte, două la Ateneu şi unu la Sala Palatului, iar sâmbăta peste patru concerte pe zi. Anul acesta avem şi la Teatrul Odeon, în parteneriat, seria de concerte pentru familii şi copii, duminica de la ora 11.00, vândute integral de ceva vreme“, a spus Cristina Uruc, directorul Artexim, organizatorul festivalului şi care este în subordinea Ministerului Culturii.

Ea a subliniat că dacă la începutul anilor ’90, după comunism, organizarea fes­tivalului a întâlnit probleme în a atrage nume internaţionale, în prezent sunt filar­mo­nici care trimit cereri pentru a veni la Bucureşti.

„Managementul Artexim s-a lovit la început de probleme în a atrage nume im­portante. Festivalul Enescu a început în 1958, dar calitatea scăzuse în timpul comu­nismului. Acum nu mai este greu să con­vingem nume mari. Sunt ne­gociate datele, onorariile şi orchestrele îşi doresc să vină la Bucureşti“, a spus Cristina Uruc. Ea a subliniat că „festivalul a primit solicitări pentru 2023 din partea unor filarmonici care nu au fost implicate până acum – din Arad, Oradea, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Botoşani. Sunt oraşe din ţară unde publicul are nevoie să meargă la eve­nimente de cultură, iar festivalul atrage către muzică şi cultură“.

Dincolo de componenta culturală, festivalul este şi un instrument diplomatic datorită celor care vin la Bucureşti.

„Festivalul Enescu este un in­stru­ment de diplomaţie internaţională pentru Ro­mâ­nia. Muzica este vehiculul cel mai im­por­tant şi uşor de utilizat atunci când do­rim să punem România pe harta lumii. Este brandul României şi cel mai impor­tant eveniment de cultură, cel mai mare fes­tival de muzică clasică din lume. Festi­valul este susţinut cu fonduri publice, dar şi mediul privat contribuie, inclusiv cu pro­movarea şi comunicarea. Bugetul festiva­lului este în 2023 de 10 mil. euro. Lucrăm deja pentru 2025 şi 2027. Sunt orchestre care ne abordează cu doi ani înainte, când încep organizarea concertelor“, a expli­cat organizatorul.

În 2023 Festivalul a venit cu o serie cu o altă perspectivă - „la Sala Radio ne concentram pe muzici noi, dar acum ne concentrăm pe orchestrele româneşti şi valoarea lor, cu repertoriu mixt, universal, cu dirijori tineri, cu capacitate de a dezvolta repertoriul“.

În ceea ce priveşte numărul spectato­rilor, numărul lor se aprope de 100.000 de persoane în cele 29 de zile.

„Sala Palatului are o capacitate mărită în 2023 – am deschis pentru 4.000 de spectatori. În medie, în timpul săptămânii avem 2.000-2.500 şi în weekend depăşim 3.000. La Ateneu după-amiaza suntem la o medie de 600-700 de persoane, pentru o sală de 800 de locuri. Avem concerte sold-out acolo. Concertele de noapte sunt la 500-600 de persoane. Avem spre 3.000 de persoane pe zi, 29 de zile. Sunt şi mulţi străini. Sunt agenţii de turism care vând pachete din ianuarie-februarie şi avem un procent mare de spectatori din străinătate şi vin special pentru Festival pentru că nicăieri în lume nu poţi asculta atât de multe zile la rând, atât de multe „capete încoronate“ la preţuri modice. La Filarmonica din Viena, extrem de căutată, avem bilete la 300-400 de euro iar la Sala Palatului la VIP avem la 50 de euro şi chiar ajungem la 100 de lei sau 70 de lei pentru elevi şi studenţi. Avem şi abonamente la vânzare, din decembrie 2022, iar de la 1 februarie bilete indiividuale. Avem spectatori din Italia, Franţa, Israel sau Statele Unite care au cumpărat abonamente pe întreaga durată a festivalului, dar şi români. La Sala Palatului un abonament VIP este 4.900 de lei, pentru 29 de concerte cu cele mai mari orchestre ale lumii, adică 140 de lei pentru un concert“, a spus Cristina Uruc.

În plus, Festivalul nu este doar în Bucureşti – „avem programul principal cu peste 90 de concerte la Bucureşti, o a doua în ţară - programe şi concerte în Timişoara, Iaşi, Cluj, Sibiu, Lugoj, iar o a treia direcţie, evenimentele conexe, sub egida Festivalului, unde instituţii de cultură sau asociaţii din Bucureşti şi din ţară, organizează în autonomie concerte“.