ZF Investiţi în România! Gheorghe Marin, primarul comunei Matca: Avem nevoie de depozite, de capacităţi de procesare şi de ambalaje pentru ca un bazin legumicol să se dezvolte

Producţia de fructe şi legume se poate extinde doar dacă există depozite regionale, fabrici de procesare în proximitatea acestora, dar şi ambalaje corespunzătoare realizate la rândul lor în proximitate.

Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, care are circa 1.500 de hectare acoperite cu solarii, ceea ce înseamnă o treime din suprafaţa totală de solarii a României, are nevoie, ca de altfel şi alte bazine legumicole din ţară, de investiţii în infrastructură pentru a ajuta micii producători, consideră Gheorghe Marin, primarul comunei din judeţul Galaţi.

„Ar fi foarte necesară o fabrică de procesare a legumelor. Dar ca prioritate, ar fi vorba de o piaţă. Noi avem un teren unde ne desfacem marfa, de 20 de ani, dar acolo nu este o piaţă acoperită, nu există umbră. La peste 30 de grade Celsius, nu este normal (să stai în soare – n.red.)“, a spus Gheoghe Marin în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect realizat de ZF&CEC Bank. Primarul adaugă că a depus la Compania Naţională de Vânzări un proiect pentru a construi o piaţă în localitatea care găzduieşte cel mai mare bazin legumicol din ţară, bazin de unde multă marfă ajunge la export.

„Depozitele ar fi o soluţie foarte bună, de ele se vorbeşte de 20 de ani, dar nu se întâmplă niciodată nimic, rămân la stadiu de vorbă şi promisiuni. Primăria nu poate construi aşa ceva pentru că nu sunt fonduri, dar prin CNI sau alte forme, precum PNRR, ar fi posibil.“

Primarul e de părere că în PNRR ar fi putut fi incluse investiţii în principalele bazine legumicole ale ţării, precum Matca sau cele din Oltenia, fie că e vorba de depozite, fie de o fabrică de procesare.

„Calitatea întâi merge la client, calitatea a doua la procesare. De ce să aducem din China pastă de roşii, când noi aici avem legume proaspete şi bune. Fermierii pun legumele în cutii sau saci şi aşteaptă cumpărătorul. Noi punem roşiile în baxuri de banane în 2022. Nu avem fabrici de ambalaje. Avem nevoie de depozite, de o fabrică de procesare, dar şi de o fabrică de ambalaje.“ Acestea sunt cele trei obiective cheie pentru dezvoltarea bazinului legu­micol. „Noi vrem o ţară ca afară, dar umblăm ca acum 30-40 de ani. Întrebăm că de ce nu vin cei din afară să cumpere, dar noi nu avem condiţii de export.“

Chiar şi aşa, zi de zi, în sezon, fermierii de la Matca trimit castraveţii recoltaţi către ţări precum Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, deoarece retailerii din România cer preţ standard şi constanţă, susţin producătorii din zonă.

Suprafaţa acoperită cu solarii la Matca este de circa 1.500 de hectare, potrivit fermierilor din zonă. Spre comparaţie, su­prafaţa spaţiilor protejate este de circa 4.500 de hectare la nivel naţional. Din total, suprafaţa ocupată de sere este de aproxi­mativ 365 ha, conform datelor centralizate la nivelul Ministerului Agriculturii de la direcţiile pentru agricultură judeţene.

Principalele legume cultivate la Matca în solarii sunt roşiile şi castraveţii cornichon, urmate de ardei gras şi vinete, în timp ce în câmp se cultivă cu precădere varză şi pepeni.

„Avem între 1.300 şi 1.500 de de hectare cultivate în solarii, plus alte 200-300 de hectare în câmp. Avem în total cam 1.700 de hectare cultivate cu legume. Noi am făcut investiţii anul trecut pentru 2022. Au fost costuri. Vindem marfa cu preţul actual, dar pentru 2023 noi cumpărăm inputuri de 3-4 ori mai scumpe şi nu ne acoperim costurile. Sunt ani buni sau foarte slabi. Până acum a fost unul bun ca producţie şi preţuri. Totuşi, chimicalele s-au scumpit foarte mult. La noi sunt mai scumpe ca în Vest, deşi noi nu folosim cantităţi mari, ci strictul necesar“, a spus primarul.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

El a explicat că pentru legumicultori, cei 3.000 de euro din programul tomata reprezintă un ajutor important, însă această sumă e fixă, indiferent de suprafaţa cultivată.

„Un fermier care are 2 ha de solarii primeşte aceiaşi bani ca unul cu 1.000 ha de solarii. Orice ban e binevenit, este bine că sunt ajutaţi micii producători, dar mai bine ar fi oferit ajutor pentru inputuri.“

Cel mai mare bazin legumicol din ţară va avea sistem de apă şi canalizare în urma unei investiţii cu fonduri europene în valoare de 34 de milioane de euro. Investiţia va fi realizată în comuna Matca din judeţul Galaţi.

„În comunitatea noastră de 12.000 de oameni nu există apă curentă şi canalizare. În prima lună din an am semnat contractul şi luna viitoare intră în licitaţie pentru execuţie. La primăvară ar trebui să înceapă lucrările. Va fi un proiect de 34 mil. euro din fonduri europene. Aici, fiecare investeşte în bunăstare – o casă mai bună, o gradină mai bună, un solar mai mare. În agricultură pui, dar nu ştii ce iese. Comunitatea s-a dezvoltat înaintea primăriei“, a spus Gheorghe Marin.

În cadrul investiţiei va fi instalată o reţea de apă şi canalizare în lungime de peste 200 de kilometri. De asemenea, vor fi construite 22 de staţii de pompare apă potabilă şi ape uzate, rezervoare de înmagazinare a apei şi staţii de clorinare. Proiectul cu fonduri europene a fost realizat de compania Apă Canal şi Consiliul Judeţean Galaţi.