ZF Investiţi în România! Horia Cardoş, Agroland: Micile afaceri din mediul rural se dezvoltă, încep şi clienţii să cumpere produse din proximitate

Faptul că în supermarketurile din România se vând în pro­cente foar­te mari produse ali­mentare din im­port repre­zintă o pro­ble­mă pen­tru eco­nomia locală şi chiar pentru mediu, având în vedere emisiile de di­oxid de carbon. Pe de altă parte, şi clienţii din România caută să cumpere pro­duse rea­li­zate local, pe o rază de cel mult 100 km, aşa cum procedează tot mai mulţi din Europa de Vest.

„Acum problema României este că im­portăm mai bine de jumătate din mâncarea pe care o vedem în supermarket. La noi nu este o problemă că achiziţionăm în Bu­cu­reşti carne de pui crescut în Alba, ci că noi cum­pă­răm de la mii de kilometri, nu doar carne, ci şi ouă sau legume. O roşie călă­toreşte peste 2.000 km, iar acest lucru este nesustenabil pe termen mediu şi lung“, a explicat Horia Cardoş, CEO şi fondator al Agroland Business System, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în par­te­neriat cu CEC Bank.

Agroland Business System este un grup a cărui activitate a început în 1997, care ope­rează o reţea de circa 250 de magazine cu produse pentru grădină, animale de com­panie şi fermă, o platformă avicolă la Mihăileşti, judeţul Giurgiu – cu ferme de reproducţie, incubaţie pui şi ferme de pro­ducţie ouă de consum –, precum şi un business de inputuri, o divizie de furaje, dar şi alte divizii.

Producătoriii de carne de pui au trecut prin­tr-o perioadă dificilă în ultimii ani, prinşi între costuri de producţie şi operare din ce în ce mai mari şi presiunea de a păs­tra preţul de vân­zare scăzut pentru a putea fi competitivi în fa­ţa preţurilor scăzute cu care a venit pui din im­port, din ţări precum Polonia. Totuşi, Cardoş este de părere că „lucrurile se schimbă“. „În ultimii doi ani s-a înregistrat o creş­tere a numărului clienţilor care cumpără atât pen­tru consum propriu cât şi pentru a dezvolta o mi­că afacere, tocmai pentru că a crescut ce­rerea pentru produse cât mai să­nă­toase. Un pui crescut într-un mod suste­nabil are calităţi nu­tri­ţionale superioare. România nu este sin­gura în această situaţie. În Europa de vest hobby-farmingul a ajuns să fie o tendinţă im­por­tantă în zona de consum“, a explicat Horia Cardoş.

În Vest fermele de familie se dezvoltă pe măsură ce clienţii doresc să consume pro­duse ecologice, de calitate şi mai puţin produse industriale din supermarketuri.

„Oamenii trebuie să conştientizeze că dacă ar procura hrana de pe o rază de cel mult 100 km, aşa susţin comunitatea şi ar fi mai bine pentru toată lumea. Dacă acest model funcţionează în vest, atunci şi la noi va merge, iar ultimii ani au accentuat acest lucru, oamenii au dorit să consume produse reali­zate cât mai aproape de ei. Dar de multe ori pentru 10 bani cumpărăm ouă din Polonia, în defavoarea celor româneşti“, a subliniat fondatorul Agroland.