ZF Investiţi în România! Învăţământul privat atrage tot mai mulţi învăţători şi profesori, dar doar în Bucureşti şi centrele regionale. Restul ţării se bazează pe învăţământul de stat

♦ Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic, care este remunerat cu salarii mai mari sau mult mai mari ca la stat.

Grădiniţele, şcolile şi li­ceele private câştigă tot mai mult teren în oraşele cu salarii pes­te media naţională, pe măsură ce părinţii doresc clase cu mai puţini elevi, nu supraaglomerate, iar profesorii salarii decente, pe mă­sura pregătirii lor. De partea cea­laltă, costurile în acest caz sunt suportate integral de către unitatea res­pectivă de învăţământ.

Potrivit plat­for­mei Bestjobs, peste 600 de joburi s-au deschis în şcoli şi grădiniţe pri­va­te numai în lu­na mai cu sala­rii nete de până la 1.400 de euro.

„Am ob­ser­vat o creştere con­stan­tă a numărului locurilor de muncă în în­văţământul privat de-a lungul anilor. Vorbim de o creştere constantă, pe măsură ce s-au dezvol­tat unităţile private. Ce am observat în mai este o creştere foarte mare - 600 de locuri de muncă disponibile pentru educatori, învăţători, profesori în instituţii private. Cererea este con­centrată - sunt multe în Bucureşti şi Ilfov, dar şi în Sibiu, Timişoara, Iaşi, Cluj - în jurul oraşelor mai mari. Un­de şi părinţii îşi permit să susţină co­pilul în învăţământul privat. În Bucu­reşti-Ilfov sunt cele mai multe locuri de muncă“, a spus Alexandra Col­ceru, con­tent & commu­ni­cation mana­ger pen­tru BestJobs, în ca­drul emisiunii ZF Investiţi în Româ­nia! Un pro­iect ZF şi CEC Bank.

În ultimii 10 ani, numă­rul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020.

Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic.

În sistemul de stat, un profesor debutant, cu studii superioare şi fără niciun spor va trece în urma majoră­rilor salariale de la aproape 2.400 de lei la aproape 3.000 de lei net, în timp ce un profesor cu studii superioare, grad didactic I şi peste 25 de ani ve­chime va avea un salariu majorat de la aproape 4.000 de lei la puţin peste 4.700 de lei.

„Dincolo de oferta financiară, vor­bim şi de o altă organizare - clasele au cel mult 15 elevi, sau chiar 6-12 elevi per clasă. Structura clasei şi orei este una occidentală, cu atenţie mare pe fiecare elev“, a explicat Alexandra Colceru.

Pe de altă parte, dacă în Bucu­reşti-Ilfov salariul mediu net trece de 5.500 de lei şi permite dezvoltarea sistemului privat de învăţământ, nu acelaşi lucru este valabil la nivel na­ţional, unde nu la fel de mulţi îşi per­mit o şcoală privată.

„Sistemul privat ar fi unul bun, însă nu avem o situaţie financiară bună pentru a ne îndrepta spre acesta. Un sistem privat de învă­ţă­mânt înseamnă taxe anuale de circa 8.000-12.000 de euro şi sunt puţini părinţi care îşi permit astfel de fon­duri. Chiar dacă învăţământul de stat nu asigură nici măcar un nivel mediu de competenţe, cu ajutorul meditaţii­lor, care în funcţie de oraş ajung de la 1.000 de lei la 2.500-3.000 de lei, lucrurile intră pe un făgaş nor­mal. Nu este normal ceea ce spun pentru că teoretic meditaţii trebuie să faci doar pentru perfor­manţă, să ajungi la o facultate de top. Altfel, un elev de nivel mediu ar trebui să poată intra la o facultate pentru că nu toate cer un nivel de nota 10. Da, este con­cu­renţă mare la Automatică, la Ci­ber­netică, la Me­dicină sau Drept pentru că sistemul de stat sau cel privat nu pot asigura performanţe de top altfel“, explică Iulian Cristache, preşedintele Fede­raţiei Asociaţiilor de Părinţi, pentru sistemul preuni­versitar.

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi

---

El a subliniat că pe măsură ce va creşte concurenţa în învăţământul privat, atunci şi taxele vor scădea, însă este greu de anticipat dacă acestea vor putea menţine şi salariile mai mari acordate profesorilor.

„Sistemul privat poate fi o alternativă pe măsură ce va creşte numărul acestor şcoli şi implicit concurenţa va duce la scăderea tarifului. Concurenţa ajută la calitate şi la preţ. Fără concurenţă vorbim doar de monopol. Peste 5-10 ani dacă unităţile private vor avea o creştere exponenţală, atunci vor scădea taxele, dar atunci va apărea întrebarea - scăderea taxelor va mai permite plata salariilor mai mari pentru profesori? Acum au salarii mari pentru că şi taxele sunt mari. Şi mai sunt şi chiriile plătite de aceste şcoli“, a subliniat Iulian Cristache.