ZF Investiţi în România! Ionuţ Georgescu, FEPRA: Investim 20-25 mil. euro pe platforma de la Remat Nord pentru a dezvolta primul parc de economie circulară din proximitatea Capitalei

♦ Grupul FEPRA a finalizat procesul de achiziţie a Remat Bucureşti Nord, localizat în Buftea, judeţul Ilfov ♦ Pe acest amplasament, grupul intenţionează să dezvolte în următorii doi ani primul parc de economie circulară din proximitatea Capitalei ♦ Tranzacţia cuprinde peste 5,6 ha de teren, 5.000 mp de hale industriale şi spaţiu de birouri cu o suprafaţă de 900 mp şi a fost susţinută printr-un credit contractat de la CEC Bank, iar investiţia totală se va ridica la un total de 20-25 mil. euro.

Preluarea activelor Remat Nord face parte din strategia de dezvoltare asumată de Grupul FEPRA care prevede centralizarea activităţilor de colectare şi reciclare, pentru sporirea eficienţei operaţionale şi crearea de sinergii între companiile grupului. Odată cu această mutare strategică, prinde contur şi viziunea FEPRA de extindere a capabilităţilor, cu o serie de servicii care să contribuie la o a­bordare mai sustenabilă a pro­cesului de gestionare a ambalajelor şi deşe­urilor. Astfel, pe lângă activităţile de colectare şi reciclare deşeuri de ambalaje, în următorii doi ani parcul de economie circulară va putea găz­dui soluţii de reutilizare a ambala­je­lor şi servicii de reparare a echipa­men­telor electrice şi electronice, dar şi soluţii de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, a deşeu­rilor voluminoase, periculoase şi textile. În plus, în continuarea efor­turilor grupului de susţinere a tran­ziţiei către economia circulară, noul proiect va include şi o zonă de coworking, dedicată startup-urilor din zona de mediu şi reciclare.

„Este primul parc de economie circulară din apropierea Bucureştiu­lui, din acesată zonă. Au mai fost fă­cute mici astfel de proiecte în România. FEPRA a împlinit anul acesta 10 ani de la înfiinţare. Suntem un grup de firme româneşti care a început cu trei angajaţi şi care acum a ajuns la 150 de angajaţi şi am generat în aceşti ani venituri de peste 150 mil. euro“, a spus Ionuţ Georgescu, di­rector general şi preşedintele con­siliului de administraţie, FEPRA EPR SA, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

Anunţul achiziţiei Remat Nord vine în contextul în care, la începutul acestui an, Grupul Fepra a anunţat lansarea unui proiect de investiţii pentru susţinerea economiei circulare. Cu o valoare de 15 milioane de euro, acesta are la bază o strategie complexă de dezvoltare durabilă, elaborată în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. 

„Am reuşit acest lucru, am făcut un plan de afaceri pentru următorii 10 ani, am avut alături de noi o instituţie bancară care a crezut şi crede în noi de câţiva ani – CEC Bank şi ne bucurăm că o bancă românească se uită atât de mult în zona de antreprenori români şi zona de companii care care activează în zona de economie circulară. Am primit o finanţare pentru o investiţie imobiliară şi am încheiat tranzacţia pentru activele imobiliare ale fostului Remat Nord Bucureşti“, a spus Ionuţ Georgescu.

FEPRA  este  în zona de economie circulară în primul rând prin reciclarea de ambalaje, de consultanţă, studii de mediu, partea de autorizaţii de mediu. Grupul include şi un OIREP, un serviciu de colectare B2B, o fabrică de reciclare PET la Hunedoara, una de reciclare sticlă în Bucureşti.

„În toate aceste spaţii eram chiriaşi şi după analize destul de lungi şi un proiect cu un grant obţinut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin care ne-am reorganizat şi pregătit pentru următorii 10 ani de dezvoltare, am investit în achiziţia unui teren pentru a dezvolta un parc de economie circulară pentru zona Bucureşti Ilfov şi judeţele limitrofe. Aici există peste 20% din populaţia României şi 35-40% din deşeurile municipale generate“, a spus directorul.

El a explicat faptul că înainte de anii 1990 Bucureştiul avea două unităţi Remat, unde erau trimise deşeurile de sticlă şi hârtie – Remat Sud şi Remat Nord. Remat Sud a avut alt parcurs şi s-a dezvoltat la nivel naţional, iar Remat Nord era mai în urmă din punct de vedere al investiţiilor. Acţionarii au decis să îl vândă.

„Noi estimăm că valoarea investiţiei totale, care include achiziţia terenului plus investiţiile în echipamente, în următorii trei ani, va ajunge la 20-25 mil. euro. Concentrarea se va duce pe mai multe direcţii, nu doar ambalaje. Ne vom reloca toate activităţile din Bucureşti în această nouă locaţie“, a spus Ionuţ Georgescu.

Printre funcţiunile noului centru va fi şi aceea de a valorifica deşeurile din construcţii şi demolări alături de un partener strategic.

„Vrem să avem 100-150 de mii de tone pe an pentru a putea recupera materiale valoroase din acesată zonă, dar şi să putem ajuta constructorii să elibereze în timp util siturile din zonele de construcţii sau demolare, deoarece timpul este extrem de important. Aici vom avea şi sisteme speciale pentru a reduce poluarea aerului din această activitate. vom vorbi de reciclare de materiale de construcţii, BCA, cărămidă, ciment. La ce lucrăm acum include posibilitatea de a recicla 100% din ce rezultă dintr-un sit de demolare“, a explicat directorul.

A doua activitate va include reciclarea de sticlă, atât cea din ambalaj, cât şi sticla din construcţii.

Mai departe, următorul pas va fi reciclarea mai multor categorii de mase plastice.

„Avem pentru PET la Hunedoara şi mergem către alte plastice, mai ales acum când după 2024 când va intra în vigoare noul sistem de Garanţie/Returnare, care se focusează pe PET, vom realiza ce probleme majore rămân la alte plastice. Până acum toţi se concentrau pe PET, aluminiu, sticlă, dar acum trebuie să rezolvăm şi polietilenă, polipropilena, polistirenul, ABSul. Suntem în discuţii cu producători de utilaje pentru reciclarea altor plastice, pentru a produce nu doar granule, ci şi anumite produse din 100% plastic reciclat“, a spus Ionuţ Georgescu.

El spune că din cauza lipsei colectării separate eficiente a deşeurilor din plastic şi din cauza faptului că ambalajele nu sunt spălate corespunzător înainte de a fi trimise către reciclare, calitatea deşeului este una slabă în România.

„Vorbim de calitate a deşeului deoarece nu avem o colectare separată destul de bună, sub 5% la nivel naţional iar deşeurile sunt contaminate cu zona biodegradabilă şi de mâncare – trebuie spălate acele deşeuri, cu maşini de spălat industriale, dar chiar şi aşa, calitatea granulei nu este la nivel de food-grade. Nu se pot întoarce într-un nou ambalaj. Trebuie să facem un downcicling, catre produse cu o altă valoare şi cross-industry. Discutăm cu mai multe industrii deoarece deşeurile unei industrii pot fi materie primă pentru o altă industrie“, a spus Ionuţ Georgescu. El explică faptul că pentru a produce un ambalaj nou pentru industria alimentară - lactate, mâncare, un plastic trebuie să provină din granule foodgrade, avizate conform unor norme europene pentru a fi utilizate drept ambalaj primar de contact, care intră în contact cu produsul alimentar. Costurile de a spăla un plastic murdar, contaminat, sunt foarte mari pentru a ajunge la foodgrade. Şi atunci ajunge a fi prea scump.

În cazul mobilierului şi electronicelor, se poate ajunge inclusiv la repararea acestora şi reintroducerea în circuitul economic.

„Reciclarea este semieşecul economiei circulare. Prima dată trebuie să reducem cantitatea generată de deşeuri, să reutilizăm, să reparăm cât mai mult, să refolosim, să reumplem ambalajele, şi doar dacă nu putem, atunci să mergem către reciclare. Vom atinge şi aceste trei zone – textile, mobilier şi deşeuri din echipamente electrice şi electocasnice“, a spus Ionuţ Georgescu.

Nu în ultimul rând, deşeurile biodegradabile pot fi transformate în compost şi utilizate drept îngrăşământ în agricultură.

„Ultimul punct la care ne gândim este partea de compostare anaerobă şi aerobă. Mulţi parteneri din retail şi horeca ne-au cerut acest lucru, să venim cu soluţii pentru deşeurile biodegradabile. Aici trebuie făcuţi paşi consistenţi. Dacă până acum nu aveam HG pentru compost şi valorificare, acum a venit Comisia Europeană şi avem un Regulament European care a intrat în vigoare imediat, în toate statele membre şi atunci ne uităm în această zonă pentru a ajuta partea de compostare, de agricultori, care produc fructe şi legume pe care le duc către retaileri, de unde noi luăm deşeurile şi le readucem drept compost organic“, a explicat directorul.