ZF Investiţi în România! Irina Filip, CreamLand: Investim în producţie, dar trebuie să existe un cadru pentru o piaţă de desfacere. Degeaba producem dacă depindem numai de retaileri

Există un lobby puternic al marilor retaileri şi al marilor producători care de multe ori pene­trea­ză şi asociaţiile producătorilor români, reclamă mai mulţi producători locali, iar proiectul de lege 178/2021 ar trebui să îm­bu­nătăţească con­di­ţiile acestora pe pia­ţă. Mai mult, de ani de zile se discută de balanţa plăţilor ex­terne, afectată de im­portul de alimente şi cu toate acestea pro­ducătorii români în­tâmpină dificultăţi la listare şi vânzare la raft. Bran­durile româneşti sunt la început, nu au no­to­rie­tate şi în multe cazuri sunt dezavantajate de fap­tul că în Vest sunt oferite subvenţii mult mai mari.

„Am participat la toate şedinţele de dezbatere din Camera Deputaţilor după ce a fost votat de Se­nat. Este foarte greu de spus cum va arăta în final. Deşi sunt parlamentari care înţeleg situaţia, se străduiesc să facă din lege una eficace, care să cre­eze condiţii echitabile - este vorba de a pune ba­zele unui mediu concurenţial corect, unde fie­care producător să poată concura corect prin cali­ta­te şi preţ cu brandurile de im­port. În ciuda fap­tu­lui că sunt aceşti par­la­mentari care do­resc să facă din aceas­tă le­ge una efi­cace, sunt al­ţii care nu sunt in­te­resaţi şi sunt su­per­fi­ciali şi aduc în dis­cu­ţie teme false precum liber­ta­tea consumului, dar când limitezi accesul pro­du­se­lor, nu poate fi vorba de nicio libertate“, este de pă­rere Irina Filip, proprietarul CreamLand, pro­du­cătorul îngheţatei Cremola. Familia Filip mai de­ţine şi Comalat, producător de lactate şi brânzeturi.

România importă în prezent de la legume şi fructe, la carne, produse lactate, dulciuri, produse de panificaţie sau chiar dulceţuri. Pe de altă parte, exportăm cereale şi alte materii prime pe care producătorii le-ar putea folosi în lanţul de producţie. Ruptura apare şi din cauza faptului că sunt mulţi producători mici care nu reuşesc să realizeze producţii constante şi la preţuri competitive, astfel că procesatorii se uită către furnizori externi. O situaţie dezastruoasă la care s-a ajuns pe fondul slabei gestionări a porcinei africane a fost cea din sectorul cărnii „ România a importat în 2020 carne de 911 mil. euro, în timp ce a exportat de aproape 5 ori mai puţin. Carnea de porc importată a reprezentat 280.000 de tone, în valoare de 600 mil. euro, conform datelor INS.

„Am ajuns în situaţia în care noi trebuie să importăm alimente în loc să exportăm, din cauza abordării celor care domină retailul alimentar. Se spune că avem nevoie de investiţii, dar ce să faci cu noi capacităţi de producţie dacă în momentul în care acestea sunt finalizate şi produc, produsele nu sunt lăsate să ajungă la consumatori? Este un non-sens. La ce să faci investiţii dacă produsele nu sunt lăsate să ajungă la consumator“, a explicat Irina Filip.

CreamLand încearcă de trei ani să-şi extindă prezenţa în marele retail la nivel naţional, însă doar o parte din magazine au listat produsele Cremola.

„Acum producem îngheţată la sub 10% capacitate, pentru că aceasta este şi prezenţa noastră în marele retail. Suntem prezenţi în Kaufland, Cora, în toate magazinele, la nivel naţional, mai suntem în Mega Image, dar într-un număr limitat de magazine şi în Carrefour, dar într-un număr şi mai limitat de magazine“, a spus Irina Filip.

Situaţia se repetă şi în cazul producătorului de lactate, însă acolo există şi un canal de vânzare către sectorul HoReCa.

„La Comalat vindem tot în retailul tradiţional, magazine mici, de cartier sau supermarketuri din reţele locale. Produsele noastre sunt doar în Cora Bucureşti când vine vorba de retail modern, dar cu un număr restrâns de produse. Noi avem 30 de produse în gamă, iar la Cora sunt doar câteva, 7-8 din toată oferta. Nu putem spune că vânzările de acolo sunt pe măsura dimensiunii clientului. Comalat vinde în Bucureşti şi către sectorul HoReCa la vrac produse precum smântână, lapte, brânză dulce către cofetării şi patiserii. Este o alternativă bună. Avem clienţi din HoReCa cu care am dezvoltat relaţii de drum lung“, a spus Irina Filip.

Retailul modern reprezintă 65% din piaţă, faţă de 35% cât este cel tradiţional, iar retailul modern are 3.600 de magazine faţă de 50.000 în cel care nu aparţine marilor lanţuri. Pe de altă parte, marii retaileri domină aproape integral piaţa super şi hipermarketurilor.

„La Comalat a fost implementat noul plan de retehnologizare, cu înlocuirea unor utilaje vechi, dar şi creşterea capacităţii de producţie. La Creamland este exclus momentan, pentru că actuala capacitate este utilizată la o zecime. Marii jucători de pe orice piaţă au datoria de a respecta norme de concurenţă. O reţea cu mii de magazine nu se poate comporta precum un singur magazin pentru că cele zece reţele care alcătuiesc comerţul modern, ocupă covârşitor comerţul alimentar din România. Când s-a ajuns să ocupe o cotă atât de mare din piaţa alimentară, normele europene de concurenţă spun că au datoria de a pune în centrul atenţiei interesul consumatorilor „ să ofere în calitate de comercianţi, acces către produse de calitate şi preţuri cât mai competitive, de aceea în alte ţări europene domină produsele autohtone, şi nu importurile, altfel retailerii vând ce vor ei, pe baza variilor interese, fără ca interesul consumatorului să conteze. Piaţa liberă este cea pe care succesul îl are produsul cu cel mai bun raport calitate/preţ, însă dacă acestea sunt refuzate, fără argumente, nu mai vorbim de o piaţă liberă, ci de o dictatură“, a subliniat Irina Filip.

Comalat are 60 de furnizori de la care cumpără lapte, atât din Teleorman, cât şi din judeţele învecinate.

„Laptele proaspăt cu care noi preparăm produsele este cumpărat din România, de la ferme şi microferme din proximitatea fabricii. Efectele acestei restricţionări la intrarea în piaţă şi acces către consumatori ajung până la nivel de fermă producătoare. Noi avem la CreamLand lapte de la un singur furnizor pentru că nu folosim cantităţi mari. Lucrăm la un mic procent din capacitate şi este suficient un singur furnizor“, a spus Irina Filip.