ZF Investiţi în România! Răzvan Nica, BuildGreen: Chiriaşii din birouri au început să ceară trecerea de la gaz la electric

Cursa pentru decarbonizare şi redu­ce­rea amprentei de carbon a companiilor ac­celerează trecerea la energie verde, iar chi­riaşii din birouri cer proprietarilor inclusiv să renunţe la gaz, care este un combustibil fosil.

„Au apărut cerinţe şi de la viitori chiriaşi care întreabă de momentul în care clădirea se electrifică - sunt anumite companii care consideră că utilizarea gazului nu mai este o soluţie şi vor energie verde. Există companii cu care am lucrat şi cu care lucrăm, furnizori de materiale de construcţii care au investit în producţie tocmai pentru a reduce amprenta de carbon“, a spus Răzvan Nica, fondator şi managing partner BuildGreen, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank.

Top 5 tendinţe în dezvoltarea sustenabilă în 2023 indică o schimbare majoră la nivel mondial, criteriile de decarbonizare depă­şind standardele existente ale metodologiilor de certificare a clădirilor. Criteriile de la baza certificărilor verzi rămân unul dintre pilonii dezvoltării durabile, dar strategiile de decar­bonizare acoperă un domeniu mai complex şi mai strict al strategiilor de sustenabilitate în majoritatea segmentelor de piaţă.

Domeniul certificărilor verzi a cunoscut o creştere vertiginoasă în ultimii 3 ani, susţi­nută şi de lansarea oficială şi implementarea rapidă a normelor si obiectivelor Green Deal / Fit for 55. Dezvoltarea sustenabilă continuă să evolueze rapid în conformitate cu stan­dardele mai stricte şi obiectivele mai mari de reducere a amprentei de CO2.

„După 2020, când a fost lansat şi im­ple­mentat la nivel de UE obiectivele Green Deal şi Fit for 55, aceste direcţii au cunoscut o direcţie rapidă - în 2020-2023 numărul cer­tificărilor emise la nivelul României a fost egal cu cel dintre 2010 şi 2020. Ca cerinţe – au fost implementate pentru performanţa ener­getică a clădirlor – dacă iniţial vorbeam doar de iluminat LED, acum discutăm despre pa­nouri fotovoltaice şi panouri solare, pompă de căldură“, a explicat Răzvan Nica. El a su­bli­niat că România face parte din categoria de ţări de „early adopters“. „Spre exemplu avem clădirea Globalworth Square, cu cel mai mare nivel de certificare BREEAM. Nu mai există alta cu punctaj mai mare în Europa“. În plus, în contextul actual al autoriza­ţii­lor, exită un trend de renovare şi moderni­zare a clădirilor vechi.

Peste 4734 proiecte imobiliare au fost certificate în perioada 2010-2022 doar în Europa Centrală şi de Est - Polonia (2092 certificări), Cehia (751 certificări) şi România (662 certificari) fiind lideri în trendul de dezvoltare sustenabilă. Ca exemplu în România, numărul certificărilor s-a dublat în ultimii doi ani comparativ cu prima decadă: 332 certificări în 2021 şi 2022 şi doar 300 în perioada 2010–2020.

După creşterea masivă din prima decadă a certificărilor sustenabile, rolul metodologiilor internaţionale ca BREEAM sau LEED s-a schimat, de la obiectiv concret pentru proiectele sustenabile, la instrumente cheie pentru dezvoltatori în strategia de sustenabilitate şi atingerea obiectivelor de decarbonizare.  Diferenţa e data de noile criterii luate în calcul – nZEB, calculele amprentei de carbon şi strategiile ESG au un rol superior în evaluarea sustenabilităţii. Investitorii şi dezvoltatorii imobiliari, alături de arhitecţi şi constructori, recunosc importanţa strategiilor de sustenabilitate în domeniul construcţiilor şi impun un set mai complex de acţiuni. Standardele de sustenabilitate se extind şi acoperă, de la design şi construcţii, multe alte domenii de activitate cu impact asupra dezvoltării sustenabile (energie, materiale, distribuţie şi transport, deşeuri şi reciclare, sănătate, well-being“.